Articolul precedent |
Articolul urmator |
547 4 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-21 11:19 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
17:78.071.2 (1) |
Filosofie morală. Etică. Filosofie practică (391) |
Muzică (1809) |
SM ISO690:2012 ŞCHIOPU, Constantin. Repere filosofico-estetice ale receptării artistice în contextul formării intepretului. In: Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane: Dezvoltarea personală și educația pentru societate: temeiuri epistemologice actuale, 19-20 noiembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2020, Ediția a 4-a, pp. 48-49. ISBN 978-9975-152-62-4. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane Ediția a 4-a, 2020 |
||||||
Conferința "Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane" Chişinău, Moldova, 19-20 noiembrie 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 17:78.071.2 | ||||||
Pag. 48-49 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Receptarea este un element definitoriu al oricărui proces de comunicare artistică. În actul receptării, gândirea reflexivă – reprezentarea obiectului în subiect – este reglementată de principiul unității imaginației cu intelectul (Kant), imaginația însemnând libertate, intelectul – determinism. Posibilă în domeniul esteticii, „concordanța subiectivă a imaginației cu intelectul” (Kant), revendică ideea cu privire la subiectul cunoscător în artă, exponent al propriei libertăți. „Capacitatea imanentă a subiectului de a acorda fertilitate forței imaginative” (W. von Humboldt), va fi raportată nu numai la artist, care urmărește transformarea realității în imagine, dar și la receptor, determinat, în actul de actualizare a tuturor potențialităților textului, să se manifeste din punct de vedere interpretativ la fel cum însuși autorul s-a manifestat din punct de vedere generativ. Imaginată de autor, lumea operei literare este rezultatul unei atitudini subiective a lui, formele limbajului contrastând cu uzul general al limbii, iar mesajul transmis având adesea un grad ridicat de indeterminare (semnificaţiile textului literar sunt interpretate diferit de către cititori diferiţi). La rândul ei, și intepretarea operei literare, care pune în relaţie subiectul (interpretul) şi obiectul (textul), este deopotrivă subiectivă, în sensul că depinde de aptitudinile, cunoştinţele, motivaţia, atitudinile etc. celuia care o efectuează, şi obiectivă, fiind orientată, dirijată, constrânsă de către textul supus interpretării. Întrucât „opera de artă înfățișează în chip sensibil adevărul” (Hegel), principiul hegelian al abordării logico-istorice a practicii artistice impune interpretarea adevărului/ relației „obiectiv-subiectiv” în unitatea emotional-rațional. Libertatea de intepretare ca drept al receptorului și libertatea ca autenticitate sunt importante pentru înțelegerea relației „subiectiv-obiectiv”, a faptului că nu orice opinie exprimată este valabilă pentru textul/ imaginea intepretat/ă, că judecata de gust trebuie să fie în consens cu obiectivitatea textului, cu valorile acestuia, care, existând ca atare în dimensiune imanentă, sunt/trebuie să fie create și recreate continuu de cititor. |
||||||
Cuvinte-cheie operă literară, receptare, interpret, comunicare artistică, subiectiv-obiectiv, adevăr, literary work, reception, performer, artistic communication, subjective-objective, truth |
||||||
|
Google Scholar Export
<meta name="citation_title" content="Repere filosofico-estetice ale receptării artistice în contextul formării intepretului"> <meta name="citation_author" content="Şchiopu Constantin"> <meta name="citation_publication_date" content="2020"> <meta name="citation_collection_title" content="Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane"> <meta name="citation_volume" content="Ediția a 4-a"> <meta name="citation_firstpage" content="48"> <meta name="citation_lastpage" content="49"> <meta name="citation_pdf_url" content="https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/48-49_30.pdf">