Conceptualizarea libertății: critică, rezistență, artă a existenței
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
231 1
Ultima descărcare din IBN:
2021-03-03 19:24
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
171/.172 (2)
SM ISO690:2012
POPA, Angela. Conceptualizarea libertății: critică, rezistență, artă a existenței. In: Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane Dezvoltarea personală și educația pentru societate: temeiuri epistemologice actuale. Ediția a 4-a, 19-20 noiembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2020, pp. 50-51. ISBN 978-9975-152-62-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane
Ediția a 4-a, 2020
Conferința "Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane"
Chişinău, Moldova, 19-20 noiembrie 2020

Conceptualizarea libertății: critică, rezistență, artă a existenței

The conceptualization of freedom: criticism, resistance, the art of existence

CZU: 171/.172

Pag. 50-51

Popa Angela
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 22 ianuarie 2021


Rezumat

Problema libertății este, probabil, una din cele mai controversate teme ale filosofiei contemporane, care a generat un șir de scrieri, teoretizări cu privire la statutul ontologic, drepturile juridice sau construcția socială a individului. Ne propunem în continuare să abordăm problema libertății și conexiunea acesteia cu guvernarea sinelui și cu etica grijii de sine la Michel Foucault. Pentru Foucault, libertatea ține de ordinea faptelor și funcționează în corpul social. Acolo unde există relații de putere există și libertate, deoarece relațiile de putere nu pot înflori decât într-un spațiu deschis, unde se constituie un posibil spațiu de rezistență, e și libertate. Libertatea umană nu are un temei metafizic, ci este mai curând un produs al rezistenței, al activității critice și a atitudinii etice. Libertatea este dată ca o forță originală care este întotdeauna prezentă și mereu contemporană strategiilor de putere care traversează câmpurile sociale. Libertatea umană ca bază socială originală este garantată de un exercițiu practic de libertate. Etica este ansamblul de exerciții și reguli pe care un om le aplică pentru a deveni stăpân pe sine. A fi liber înseamnă a practica libertatea într-un mod precis, înseamnă a contura un ethos prin exerciții și învățături care ne constituie ca subiect. Practica libertății, sub forma relației cu sine, poate și trebuie să fie o cale de la politică la etică, care se articulează cu modificările creative ale formelor de subiectivitate și care acceptă provocarea unei adevărate invenții a sinelui.

The issue of freedom is probably one of the most controversial topics in contemporary philosophy, which has generated a series of writings, theorizing about the ontological status, legal rights or social construction of the individual. We further aim to address the issue of freedom and its connection with self-government and the ethics of self-care in work of Michel Foucault. For Foucault, freedom belongs to the order of facts and functions in the social body. Where there are power relations, there is also freedom, because power relations can only flourish in an open space, where a possible space of resistance is constituted, there is also freedom. Human freedom has no metaphysical basis, but rather is a product of resistance, critical activity, and an ethical attitude. Freedom is given as an original force that is always present and always contemporary to the strategies of power that cross social fields. Human freedom as the original social basis is guaranteed by a practical exercise of freedom. Ethics is the set of exercises and rules that a person applies to become self-controlled. To be free means to practice freedom in a precise way, it means to shape an ethos through exercises and teachings that constitute us as a subject. The practice of freedom, in the form of the relationship with the self, can and must be a path from politics to ethics that articulates with the creative changes of the forms of subjectivity and that accepts the challenge of a true invention of the self.

Cuvinte-cheie
libetate, rezistenţă, grija de sine, subiectivare,

freedom, resistance, self-care, subjectivation