Aforismele și expresiile latine sunt susceptibile a fi analizate din perspectivă gastronomică având drept reper raporturile conceptuale logice (teoria Wuster), care implică şi raporturi abstracte între două noţiuni. Hiperonimul homo, ǐnis, m subordonează conceptele: corpus, ǒris, n – corp → trunchus, i, m – trunchi → venter, tris, m – ventru: Ex ventre crasso tenuem sensum non nasci/O sensibilitate fină nu apare dintr-o burtă grasă → stomăchus, i, m – stomac: Epistŭla plena stomachi/Epistula plină a stomacului „indispoziție”. Fiecare dintre aceste segmente pot implica hiponime, în situația în care nu ating limita inferioară.

Latin aphorisms and phrases can be analyzed from a gastronomic perspective, having as a basis the logical conceptual relations (Wuster’s theory), which involve abstract relations between two notions that possess common characteristics. The hyperonym homo, ǐnis, m subordinates the concepts: corpus, ǒris, n – body → trunchus, i, m – trunk → venter, tris, m – belly: Ex ventre crasso tenuem sensum non nasci/A fine sensibility does not arise from a fat belly → stomăchus, i, m – stomach: Epistŭla plena stomachi/A letter full of grievances. Each of these parts can involve hyponyms if they do not reach the lower limit.