În acest studiu sunt apreciate politicile publice în contextul asigurării securității umane și sociale în condițiile statului democratic contemporan. Omul contemporan se confruntă permanent cu noi condiții de existență, care actualizează multiplu teoria alegerii raționale. După declanșarea războiului din Ucraina de către Federația rusă, tematica securității, inclusiv a securității umane și a celei sociale, în această regiune, este plasată în categoria prioritate strategică. Războiul a acutizat numeroase crize, care au afectat existența popoarelor europene. În acest context sporește importanța politicilor publice, prin care instituțiile statului susțin cetățenii, îi ajută să-și satisfacă necesitățile/nevoile primare. În concluzie, autorul menționează că un popor, un stat de dimensiunile Republicii Moldova se poate afirma, îşi poate păstra originalitatea, identitatea, suveranitatea doar în condiţiile utilizării raţionale a potenţialului resurselor umane, mai ales a celor intelectuale şi creative. În acest context, este necesară implicarea specialiştilor, profesioniştilor în soluţionarea problemelor, este necesară socializarea intensă a funcţionarilor publici, a angajaţilor în toate structurile sistemului social.

In this study, public policies are appreciated in the context of ensuring human and social security in the conditions of the contemporary democratic state. The contemporary individual constantly faces new living conditions, which greatly renew the theory of rational choice. After the outbreak of war in Ukraine by the Russian Federation, the theme of security, including human and social security, in this region, is placed in the category of strategic priority. The war has exacerbated numerous crises, which have affected the existence of European peoples. In this context, the importance of public policies increases, through which state institutions support citizens and help them meet their primary needs. In conclusion, the author mentions that a people, a state the size of the Republic of Moldova can assert itself, can maintain its uniqueness, identity, sovereignty only under the conditions of rational use of the potential of human resources, especially those intellectual and creative. In this context, the involvement of specialists, professionals in solving problems is necessary, as well as the intense socialization of public officials and employees in all structures of the social system.