În articol este abordată problema învățării studenților din perspectiva procesualității acestui fenomen. Se argumentează valoarea abordării procesualității învățării pentru facilitarea cunoaș-terii individuale și sociale a studenților moderni. Se fundamentează că gestionarea adecvată a procesului de învățare conduce la angajarea unui complex de procese cognitive, afectiv-motivațio-nale și acționale de natură să genereze semnificative schimbări cantitative și calitative în comporta-mentul cognitiv și social al studenților. Se trec în revistă sistemele de instruire derivate din diferite paradigme și, implicit, generând anumite modalități de abordare a procesualității, cu precădere prezentându-se procesualitatea învățării transformative. Învățarea transformativă prezintă procesul valorificării unei interpretări anterioare în fundamentarea unei interpretări noi sau revizuite a semnificației propriei experiențe în vederea ghidării acțiunilor de perspectivă (J.Mezirow). Referința paradigmatică a acestui tip de învățare este constructivismul care pledează pentru crearea spațiilor deschise pentru cei ce învață, a contextelor de manifestare a liberei inițiative, a explorării realității și construcției propriei cunoașteri prin acțiuni interne și externe, în așa fel încât să se obțină o autonomie, o învățare non-directivă cu o evidentă deținere a competenței de self-management al activității de învățare. În așa fel, abordarea procesualității învățării va stimula asigurarea unei conexiuni pertinente învățare-dezvoltare ce va pregăti studentul pentru autoformarea profesională continuă pe parcursul întregii vieți.

The article reveals student teaching/learning from the perspective of its processing. The current study presents arguments on the value of teaching/learning as process for facilitating individual and social knowledge of present-day students. It is argued that the proper management of the teaching/ learning process leads to the engagement of a complex cognitive, affective-motivational and action processes, capable of generating significant quantitative and qualitative changes in students' cognitive and social behavior. The article reviews the training systems derived in different paradigms and, implicitly, generating certain ways of approaching processuality, especially by presenting the process of transformative learning. Transformative learning presents the process of capitalizing on a previous interpretation in substantiating a new or revised interpretation of the significance of one's own experience in guiding prospective actions (J.Mezirow). The paradigmatic reference of this type of learning is 38 constructivism that advocates the creation of open spaces for learners, of contexts in which free initiative could be manifested, of reality exploration and construction of one's own knowledge through internal and external actions in order to obtain autonomy, a non-directive learning with a record of ownership of the self-management competence of learning. In this way, the approach to learning as process will stimulate the provision of a pertinent learning-development connection that will prepare the student for continuous professional self-education throughout his/ her life.