Marcând aproape decisiv ştiințele socio-umane, rolul discursului civic în educația pentru societate este un subiect amplu, dezbătut şi supus permanent re/conceptualizării. Trăim într-o realitate în care pandemia a afectat semnificativ comunitatea umană sub aspect economic, social politic şi cultural, agravând inegalitățile sociale, inclusiv în sistemul educațional. Această situație a creat bariere pentru participarea la procesul educațional, în primul rând, a persoanelor din categoriile sociale dezavantajate, ținând cont de faptul că şcoala reprezintă în același timp spațiul pentru educaţie academică, cât şi cadru pentru învăţarea abilităților sociale, emoţionale, de cooperare şi sprijin social. Atunci când majoritatea activităților didactice au fost transferate în mediul online este necesar să abordăm şi problema an/alfabetismului, a educației digitale, dar și avantajele digitalizării administrației publice. Devine imperativ valorificarea posibilităților instituțiilor din comunitate, utilizarea rațională a tehnologiilor de învățare online și implicarea imparțială a mijloacelor mass-media în reflectarea problemelor existente, acestea fiind o oportunitate pentru situațiile de criză. În acest context complex, reafirmăm rolul societății civile, prin însăși raţiunea propriei existenţe, care exprimă viziuni și deziderate cu referire la politicile publice, la legi și ordonanțe de urgență – viziuni exprimate, în unele cazuri, prin critica forțelor politice de la putere. Situaţii în care doar societatea democratică garantează libertatea de exprimare – unul dintre principiile care asigură/motivează implicarea cetățenilor în viața comunității.

Marking almost decisively the socio-human sciences, the role of civic discourse in education for society is a widely debated subject and constantly subject to re / conceptualization. We live in a reality in which the pandemic has significantly affected the human community in economic, social, political and cultural terms, aggravating social inequalities, including in the education system. This situation has created barriers to participation in the educational process, primarily for people from disadvantaged social categories, taking into account the fact that the school is both a space for academic education and a framework for learning social skills, emotional, cooperation and social support. When most of the teaching activities have been transferred to the online environment, it is necessary to address the issue of literacy, digital education, but also about the advantages of digitalization of public administration. It becomes imperative to capitalize on the possibilities of community institutions, the rational use of online learning technologies, and the impartial involvement of the media in reflecting existing problems which are an opportunity for crisis situations. In this complex context, we reaffirm the role of civic society, through the very reason of its own existence, which expresses visions and desiderata with reference to public policies, laws and emergency ordinances - visions expressed in some cases by criticism of political forces in power. Situations in which only a democratic society guarantees freedom of expression - one of the principles that ensures / motivates the involvement of citizens in community life.