Endometrioma inciziei pfannenstiel
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
262 0
SM ISO690:2012
GHIDIRIM, Gheorghe, MIŞIN, Igor, MIŞINA, Ana, ZAHARIA, Sergiu, GHEORGHIŢA, Vadim. Endometrioma inciziei pfannenstiel. In: Reuniune a Chirurgilor din Moldova “Iacomi – Răzeşu”, 23-26 octombrie 2014, Piatra Neamț. Piatra Neamț, România: Editura Pim, 2014, Ediția a 36-a, pp. 92-93. ISBN 978-606-13-2094-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Reuniune a Chirurgilor din Moldova “Iacomi – Răzeşu”
Ediția a 36-a, 2014
Conferința "A XXXVI-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova “Iacomi Răzeşu”"
Piatra Neamț, Romania, 23-26 octombrie 2014

Endometrioma inciziei pfannenstiel

Pfannenstiel scar endometriomas


Pag. 92-93

Ghidirim Gheorghe1, Mişin Igor1, Mişina Ana2, Zaharia Sergiu1, Gheorghiţa Vadim1
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 IMSP Institutul Mamei şi Copiluluii
 
 
Disponibil în IBN: 25 martie 2022


Rezumat

Introducere: Endomitrioza este prezenţa ţesutului endometrial funcţional în diferite regiuni anatomice în afara cavităţii uterine. Endometrioma cicatricei postoperatorii (ECP) este o manifestare rară. În studiul dat prezentăm ECP localizată în cicatricia după incizia Pfannenstiel. Material şi metode: În acest studiu retrospectiv consecutiv am analizat fişele medicale a 18 paciente (19 endometriome) cu diagnosticul de ECP confirmat histopatologic. Rezultate: Vârsta medie a pacientelor fiind de 32.1±1.3 ani, (de la 24 până 44). Din anamneză pacientele au suportat operaţie cezariana (n=17), intervenţie ginecologică (n=1). Diagnostic primar de ECP (n=13), formaţiune tumorală (n=3), hernie (n=1). În diagnosticarea ECP s-a recurs la metode imagistice: USG, CT şi RMN. Localizarea formaţiunii de volum a fost diversă: unghiul stâng a cicatricei postoperatorii (n=16), unghiul drept (n=2) şi bifocal (n=1). Localizarea anatomică depistată intraoperator în limita ţesutului subcutan (n=6, 31.6%) cu implicarea fasciei (n=7, 36.8%), fasciei şi muşchii (n=5, 26.3%) în muşchiul rect abdominal (n=1, 5.3%). Toate pacientele au fost supuse intervenţiei chirurgicale cu excizia endometriomei cicatricei postoperatorii, la două paciente din cauza defectului aponeurotic a fost aplicată plasa sintetică. Diagnosticul ECP confirmat la examenul histopatologic. Concluzie: Intervenţia chirurgicală este metoda de elecţie în tratamentul ECP. Excizia depăşind ţesuturile schimbate histologic cu rezecția R0 fiind obligatorie în prevenirea recidivei.

Introduction: Endometriosis is defined as the presence of functioning endometrial tissue in an anatomical location other than the uterine cavity. Abdominal wall endometrioma (AWE) is a rare event. The aim of this study is to review of the AWE near Pfannenstiel incision. Materials & Methods: In this retrospective observational cohort study, we reviewed the medical records of 18 patients (19 endometrioma foci) with a histopathological diagnosis of AWE. Results: The mean age of the patients was 32.1±1.3 years (range, 24-44). The patients' surgical histories included Caesarean section (n=17) and gynaecologic surgery (n=1). Initial diagnosis was AWE (n=13), abdominal wall tumor (n=3), hernia (n=1) and suture granuloma (n=1). USG, CT scan and MRI were used for diagnosis of AWE. The locations of the masses were as follows: at the left edge of the scar (n=16), right edge (n=1) and bifocal (n=1). The exact locations of AWE during surgery were in the fat layer (n=6, 31.6%), invading the fascia (n=7, 36.8%), invading the fascia and muscular layer (n=5, 26.3%) and rectus abdominis muscle endometrioma (n=1, 5.3%). All pts underwent wide excision of AWE; two required synthetic mesh grafting for the resulting fascial defect. The tissue pathology confirmed the characteristic features of AWE. Conclusion: Surgery is the treatment of choice for surgical scar endometriosis. Excision with histologically proven free surgical margins (R0 resection) is mandatory to prevent recurrence.