Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
![]() GHIDIRIM, Gheorghe, MIŞIN, Igor, MIŞINA, Ana, ZAHARIA, Sergiu, GHEORGHIŢA, Vadim. Endometrioma inciziei pfannenstiel. In: Reuniune a Chirurgilor din Moldova “Iacomi – Răzeşu”, 23-26 octombrie 2014, Piatra Neamț. Piatra Neamț, România: Editura Pim, 2014, Ediția a 36-a, pp. 92-93. ISBN 978-606-13-2094-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Reuniune a Chirurgilor din Moldova “Iacomi – Răzeşu” Ediția a 36-a, 2014 |
||||||
Conferința "A XXXVI-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova “Iacomi Răzeşu”" Piatra Neamț, Romania, 23-26 octombrie 2014 | ||||||
|
||||||
Pag. 92-93 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Introducere: Endomitrioza este prezenţa ţesutului endometrial funcţional în diferite regiuni anatomice în afara cavităţii uterine. Endometrioma cicatricei postoperatorii (ECP) este o manifestare rară. În studiul dat prezentăm ECP localizată în cicatricia după incizia Pfannenstiel. Material şi metode: În acest studiu retrospectiv consecutiv am analizat fişele medicale a 18 paciente (19 endometriome) cu diagnosticul de ECP confirmat histopatologic. Rezultate: Vârsta medie a pacientelor fiind de 32.1±1.3 ani, (de la 24 până 44). Din anamneză pacientele au suportat operaţie cezariana (n=17), intervenţie ginecologică (n=1). Diagnostic primar de ECP (n=13), formaţiune tumorală (n=3), hernie (n=1). În diagnosticarea ECP s-a recurs la metode imagistice: USG, CT şi RMN. Localizarea formaţiunii de volum a fost diversă: unghiul stâng a cicatricei postoperatorii (n=16), unghiul drept (n=2) şi bifocal (n=1). Localizarea anatomică depistată intraoperator în limita ţesutului subcutan (n=6, 31.6%) cu implicarea fasciei (n=7, 36.8%), fasciei şi muşchii (n=5, 26.3%) în muşchiul rect abdominal (n=1, 5.3%). Toate pacientele au fost supuse intervenţiei chirurgicale cu excizia endometriomei cicatricei postoperatorii, la două paciente din cauza defectului aponeurotic a fost aplicată plasa sintetică. Diagnosticul ECP confirmat la examenul histopatologic. Concluzie: Intervenţia chirurgicală este metoda de elecţie în tratamentul ECP. Excizia depăşind ţesuturile schimbate histologic cu rezecția R0 fiind obligatorie în prevenirea recidivei. |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Ghidirim, G.P.</creatorName> <affiliation>Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“, Moldova, Republica</affiliation> </creator> <creator> <creatorName>Mişin, I.V.</creatorName> <affiliation>Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“, Moldova, Republica</affiliation> </creator> <creator> <creatorName>Mişina, A.E.</creatorName> <affiliation>IMSP Institutul Mamei şi Copiluluii, Moldova, Republica</affiliation> </creator> <creator> <creatorName>Zaharia, S.</creatorName> <affiliation>Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“, Moldova, Republica</affiliation> </creator> <creator> <creatorName>Gheorghiţa, V.A.</creatorName> <affiliation>Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“, Moldova, Republica</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro,en'>Endometrioma inciziei pfannenstiel</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2014</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-606-13-2094-3</relatedIdentifier> <dates> <date dateType='Issued'>2014</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Introducere: Endomitrioza este prezenţa ţesutului endometrial funcţional în diferite regiuni anatomice în afara cavităţii uterine. Endometrioma cicatricei postoperatorii (ECP) este o manifestare rară. În studiul dat prezentăm ECP localizată în cicatricia după incizia Pfannenstiel. Material şi metode: În acest studiu retrospectiv consecutiv am analizat fişele medicale a 18 paciente (19 endometriome) cu diagnosticul de ECP confirmat histopatologic. Rezultate: Vârsta medie a pacientelor fiind de 32.1±1.3 ani, (de la 24 până 44). Din anamneză pacientele au suportat operaţie cezariana (n=17), intervenţie ginecologică (n=1). Diagnostic primar de ECP (n=13), formaţiune tumorală (n=3), hernie (n=1). În diagnosticarea ECP s-a recurs la metode imagistice: USG, CT şi RMN. Localizarea formaţiunii de volum a fost diversă: unghiul stâng a cicatricei postoperatorii (n=16), unghiul drept (n=2) şi bifocal (n=1). Localizarea anatomică depistată intraoperator în limita ţesutului subcutan (n=6, 31.6%) cu implicarea fasciei (n=7, 36.8%), fasciei şi muşchii (n=5, 26.3%) în muşchiul rect abdominal (n=1, 5.3%). Toate pacientele au fost supuse intervenţiei chirurgicale cu excizia endometriomei cicatricei postoperatorii, la două paciente din cauza defectului aponeurotic a fost aplicată plasa sintetică. Diagnosticul ECP confirmat la examenul histopatologic. Concluzie: Intervenţia chirurgicală este metoda de elecţie în tratamentul ECP. Excizia depăşind ţesuturile schimbate histologic cu rezecția R0 fiind obligatorie în prevenirea recidivei.</p></description> <description xml:lang='en' descriptionType='Abstract'><p>Introduction: Endometriosis is defined as the presence of functioning endometrial tissue in an anatomical location other than the uterine cavity. Abdominal wall endometrioma (AWE) is a rare event. The aim of this study is to review of the AWE near Pfannenstiel incision. Materials & Methods: In this retrospective observational cohort study, we reviewed the medical records of 18 patients (19 endometrioma foci) with a histopathological diagnosis of AWE. Results: The mean age of the patients was 32.1±1.3 years (range, 24-44). The patients' surgical histories included Caesarean section (n=17) and gynaecologic surgery (n=1). Initial diagnosis was AWE (n=13), abdominal wall tumor (n=3), hernia (n=1) and suture granuloma (n=1). USG, CT scan and MRI were used for diagnosis of AWE. The locations of the masses were as follows: at the left edge of the scar (n=16), right edge (n=1) and bifocal (n=1). The exact locations of AWE during surgery were in the fat layer (n=6, 31.6%), invading the fascia (n=7, 36.8%), invading the fascia and muscular layer (n=5, 26.3%) and rectus abdominis muscle endometrioma (n=1, 5.3%). All pts underwent wide excision of AWE; two required synthetic mesh grafting for the resulting fascial defect. The tissue pathology confirmed the characteristic features of AWE. Conclusion: Surgery is the treatment of choice for surgical scar endometriosis. Excision with histologically proven free surgical margins (R0 resection) is mandatory to prevent recurrence.</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>