În prezent, integrarea economică depăşeşte deja limitele comerţului internaţional şi a mişcării capitalului şi cuprinde tot mai mult libera circulaţie a persoanelor. În cazul Republicii Moldova, conturarea comunităţilor din diaspora este unul dintre efectele migraţiei care atrag după sine o serie de avantaje specifice ţărilor de origine. Daca iniţial cel mai mare merit al diasporei era considerat volumul remitenţelor pe care aceasta era in stare să-l orienteze spre casă, treptat au fost resimţite şi meritele nefinanciare ale acesteia precum: transferul de cunoştinţe şi competenţe acumulate peste hotare sau, în cazul dat, transpunerea in momentul revenirii în ţara de origine a deprinderilor şi modului de trai specific societăţii gazdă şi chiar răspândirea acestora prin interacţiunea cu cei rămaşi acasă. Emiterea şi gestionarea unui cont de card reprezintă adesea primul produs financiar accesat de un consumator, iar odată cu revenirea dintr-o ţară cu un nivel mai înalt al incluziunii financiare, cetăţenii din diaspora sunt preocupaţi de satisfacerea necesităţii de siguranţă financiară a economiilor şi cheltuielilor lor.    Articolul prezintă o abordare a legăturii dintre comportamentul migranţilor în utilizarea cardurilor de plată şi evoluţia indicatorilor activităţii cu carduri de plată din Republica Moldova şi are ca scop redarea elementelor care influenţează în ansamblu această interacţiune precum şi a propunerilor în vederea transformării aspectului menţionat într-o componentă de dezvoltare economică.