Language develops in perpetuum mobile, being receptive to new things in society, externalizing it verbally. Greek and Latin scholar elements form the nucleus of international lexicon, but the words formed on the basis of such universals become internationalisms and hold an interlingual position. Thus, the language expresses the universal new, unifying the specialized knowledge. In its three-dimensionality (word-object, word-word, word-ego hicnunc). Greek and Latin scholar elements become axes word-object. Word formation through the Greco-Latin elements is an expression of the abstraction and intellectualization of specialized language. Words formed by Greco-Latin elements are conscious creations of scientists, are paternal need to be generated from the recent discovery denominations, new things. By exclusive conjunction of scholar elements, we obtain a new meaning, able to render the nature of things.

Limba se dezvoltă in perpetuum mobile, fiind receptivă la noul lucrurilor în societate, exteriozându-l verbal. Elementele savante greco-latine formează nucleul lexiconului internaţional, iar cuvintele formate în baza acestor universalii devin internaţionalisme şi deţin o poziţie interlingvistică. Astfel, limba redă noul universal, unificând cunoştinţele specializate. În tridimensionalitatea limbii (cuvânt-obiect, cuvânt-cuvânt, cuvânt-ego hic nunc), elementele savante se atribuie primei axe – cuvânt-obiect. Formarea cuvintelor prin intermediul elementelor greco-latine este o expresie a tendinţei de abstractizare şi de intelectualizare a limbajului specializat. Cuvintele pe care le formeaza elementele grecolatine sunt creaţii conştiente ale savanţilor, sunt paterne fiind generate din necesitatea de a denomina descoperirea recentă, noul lucrurilor. Prin conjuncţia exclusivă de elemente savante, se obţine o semnificaţie nouă, aptă de a reda natura lucrurilor.