The Civil Code establishes that a natural person has the right to engage in entrepreneurial activities without forming a legal entity, from the moment of state registration as an individual entrepreneur or through other means provided by law. Furthermore, a person conducting entrepreneurial activities without state registration cannot claim the absence of the status of an entrepreneur. In other words, any natural person engaged in a profit-generating activity is presumed to be an entrepreneur and is obligated to be registered in one of the organizational and legal forms provided by law. The legislation grants natural persons the right to carry out entrepreneurial activities through the following legal forms of organization: a) individual entrepreneur; b) peasant household (farmer); c) holder of an entrepreneur's patent. An important role in this regard is played by the peasant household. According to the Law on Peasant Households (Farmers) No. 1353/2000, a peasant household is an individual enterprise based on private ownership of agricultural land and other assets, relying on the personal labor of family members (members of the peasant household), with the aim of obtaining agricultural products, their primary processing, and predominantly marketing their own agricultural production (Article 2, paragraph (1)). The peasant household operates as an entrepreneur only in the field of agriculture and can be observed in rural areas. Peasant households are identified by the initials "G.Ţ.," accompanied by the name and surname of the founder.

Codul civil stabileşte că persoana fizică are dreptul să practice activitate de întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică, din momentul înregistrării de stat în calitate de întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege. Mai mult ca atât, persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără înregistrarea de stat, nu poate invoca lipsa calităţii de întreprinzător. În alte cuvinte, orice persoană fizică care practică o activitate aducătoare de profit se prezumă a fi întreprinzător şi este obligată să fie înregistrată în una din formele organizatorico-juridice prevăzute de lege.Legislaţia acordă persoanelor fizice dreptul de a desfăşura activitate de întreprinzător prin intermediul următoarelor forme juridice de organizare: a) întreprinzător individual; b) gospodărie ţărănească (de fermier); c) titular al patentei de întreprinzător. Un rol important în acest sens revine gospodăriei ţărăneşti. Conform Legii privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nr.1353/2000, gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietatea privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole (art.2 alin.(1)). Gospodăria ţărănească îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător doar în domeniul agriculturii şi poate fi observată în mediul rural. Identificarea gospodăriilor ţărăneşti se face prin iniţialele „G.Ţ.”, însoțită de numele și prenumele fondatorului.