According to the provisions of Article 20 of the Constitution, every person has the right to effective remedy from competent judicial authorities against acts that violate their rights, freedoms, and legitimate interests. No law can restrict access to justice. Through these provisions, the Fundamental Law consecrates the principle of free access to justice, which, as mentioned in the practice of the European Court of Human Rights (ECHR), may undergo some limitations by conditioning the initiation of proceedings through a pre-trial extrajudicial procedure or by obliging the payment of fees contributing to maintaining a balance to ensure the functionality of the judiciary. On July 31, 2023, the Parliament of the Republic of Moldova adopted a new law regarding the state tax, making significant changes both in terms of the categories of claims or procedural acts for which the tax will be collected and the amount of this tax. The factors that sparked heated debates in both civil society and the justice system involve not only the exponential increase in the value of the tax but also the introduction of a new tax called the stamp duty. Research methodology. The work was developed using logical, systemic analysis, formal-dogmatic, and comparative methods. The research is conducted in the context of updated legislative provisions, national judicial practice, and legal doctrine. Main results. The state tax represents the amount of money paid in advance to the state budget by the party intending to initiate civil proceedings, with the fundamental objective of partially recovering the costs incurred by the state in maintaining the judicial system. This tax, justified as a means of preventing frivolous lawsuits, cannot, however, according to ECHR practice, have a disproportionate character in relation to the claimant's income. The new legislation, however, seems to disregard the respect for this proportionality, and undoubtedly, the most exposed and vulnerable in the face of this challenge are individuals with modest incomes, who may not always qualify for tax exemptions. Moreover, global, and regional crises have severely impacted the economic sector in our country, affecting legal entities in the entrepreneurial environment, which are experiencing financial sustainability challenges, and the costs associated with legal proceedings will now be a test for entrepreneurs. The detrimental consequences of the Coronavirus pandemic, the war on the country's borders with one of its most important trading partners such as Ukraine, and the energy crisis have profoundly shaken the business environment in our country. Companies face daily significant increases in raw material and energy prices, supply chain blockages, and a lack of market outlets, with increased competitive pressure in the labour market. These high costs often cannot be fully passed on to customers or absorbed by the market, so state authorities must intervene with support measures to improve the situation. However, a substantial increase in taxes for legal action cannot be treated as a support instrument for businesses.The imposition of state taxes exceeding one hundred thousand lei can be a significant challenge even for large companies, and much more so for small and medium-sized enterprises (SMEs), which can be particularly vulnerable for various reasons. Firstly, SMEs are more prevalent in sectors affected by the crisis. Secondly, SMEs are more vulnerable than larger firms to the impact of multiple crises. Lastly, SMEs may have fewer responses to financial imbalances they face. In conclusion, without contesting the necessity of legislative changes regarding state taxes, it is necessary to emphasize the need for a differentiated approach not only to categories of disputes but also based on profit levels. Taking into account that, in 2022, according to statistical data, the average sales revenue of SMEs per enterprise was 4.4 million lei, imposing a fee of 2050 lei + 3% of the value of the claim exceeding 50,001 lei could disrupt the economic activities of these entrepreneurs, who often struggle to meet mandatory payments. Legal actions could potentially ruin them, given the examination deadlines for cases and the difficulties that arise during the enforcement stage of judgments. Therefore, we believe that the amount of the state tax in cases initiated by for-profit legal entities should vary depending on the level of profit in the previous financial year. Entities that do not generate a profit should be exempt from paying the tax.

Potrivit prevederilor art. 20 din Constituție, orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie. Prin aceste dispoziții Legea fundamentală consacră principiul accesului liber la justiție, care după cum s-a menționat și în practica CtEDO poate suporta unele limitări prin condiționarea intentării procesului de parcurgerea unei proceduri prealabile extrajudiciare sau prin obligarea la plata unor taxe care vin să contribuie la asigurarea unui echilibru în vederea garantării funcționalității instanțelor judecătorești. În data de 31 iulie 2023 Parlamentul RM a adoptat o nouă lege cu privire la taxa de stat prin care a intervenit cu schimbări majore atât la capitolul categoriilor de pretenții sau acte procesuale pentru care se va încasa taxa, cât și la capitolul mărimii acestei taxe. Factorii care au provocat dezbateri aprinse atât în societatea civilă, cât și în cadrul sistemului de justiție, vizează atât creșterea exponențială a valorii taxei, cât și introducerea unei taxe noi, denumită taxa de timbru. Metodologia cercetării. La elaborarea lucrării au fost utilizate: metoda logică, metoda analizei sistemice, metoda formal-dogmatică și metoda comparativă. Cercetarea este realizată prin prisma contextului legislativ actualizat, a practicii judiciare naționale și a doctrinei juridice. Principalele rezultate. Taxa de stat reprezintă suma de bani care se achită cu anticipație în bugetul de stat, de către subiectul care intenționează să declanșeze un proces civil, având ca obiectiv fundamental recuperarea parțială a cheltuielilor pe care le suportă statul cu întreținerea sistemului judecătoresc. Această taxă, deși justificată ca scop și ca instrument de prevenție a unor litigii cu pretenții derizorii, totuși, în conformitatea cu practica CtEDO, nu poate avea un caracter disproporționat în raport cu veniturile reclamantului. Noua legislație în domeniu, pare însă să nu țină cont de respectarea acestei proporționalități și cu certitudine, cei mai expuși și vulnerabili în fața acestei provocări sunt persoanele fizice cu venituri modeste, care nu întotdeauna vor putea beneficia de scutiri de la plata texei. Totodată, crizele globale și regionale au deteriorate puternic și sectorul economic de la noi din țară, afectând persoanele juridice din mediul antreprenorial, care resimt o lipsă a sustenabilității financiare, iar costurile pe care le va implica un proces de judecată de acum înainte vor constitui o piatră de încercare pentru întreprinzători. Consecințele nefaste ale pandemiei de Coronavirus, războiul care se desfășoară la hotarele țării cu unul din cei mai importanți parteneri comerciali cum este Ukraina, criza energetică a zdruncinat din temelii mediul de afaceri de la noi din țară. Companiile se confruntă zilnic cu creșteri importante ale prețurilor la materii prime și energie, cu blocaje în aprovizionare și lipsa pieții de desfacere, cu creșterea presiunii concurențiale pe piața forței de muncă. Aceste costuri ridicate adesea nu pot fi transferate în totalitate către clienți sau nu pot fi absorbite de piață”, de aceea autoritățile statului trebuie să intervină cu măsuri de susținere în vederea ameliorării situației. Or creșterea substanțială a taxelor pentru intentarea unei acțiuni în justiție nu poate fi tratată ca un instrument de sprijin pentru business. Instituirea unor taxe de stat care ajung să depășească o sută de mii de lei pot fi o mare provocare chiar și pentru marele companii, cu atât mai mult însă vor fi afectate IMM-urile care pot fi deosebit de vulnerabile dintr-o serie mai amplă de motive. În primul rând, acestea sunt mai răspândite în sectoarele afectate de criză. În al doilea rând, IMM-urile sunt mai vulnerabile decât firmele mai mari la impactul multiplelor crize. Nu în ultimul rând, IMM-urile pot avea mai puține căi de răspuns în fața dezechilibrelor financiare cu care se confruntă. Concluzii. În acest context, fără a contesta necesitatea schimbărilor legislative în legislația referitoare la taxa de stat, totuși, ținem să subliniem că este necesară a abordare diferențiată nu doar pe categorii de litigii, ci și pe nivel de profit. Dacă ținem cont de faptul că, în anul 2022, conform datelor statistice, veniturile din vânzări a ÎMM, în medie pe o întreprindere au constituit 4,4 mil., atunci impunerea unei taxe de 2050 lei + 3% din valoarea acțiunii care depășește 50001 lei, ar putea perturba activitatea economică a acestor întreprinzători, care deseori sunt în impas cu achitarea plăților obligatorii, or acțiunile în justiție i-ar putea ruina definitiv, având în vedere termenele de examinare a cauzelor și dificultățiole care apar la etapa executării silite a hotărârilor. Astfel, apreciem că mărimea taxei de stat în cauzele intentate de persoane juridice cu scop lucrativ, trebuie să difere în dependență de nivelul profitului pe anul financiar precedent. Subiecții care nu înregistrează profit urmează a fi scutiți de plata taxei.