Articolul precedent |
Articolul urmator |
48 0 |
SM ISO690:2012 COJOCARU, Irina. Vizibilitatea activității științifice: oportunități și instrumente. In: Provocările și oportunitățile în bibliotecile din învățământ în contextul noilor realități: Symposia investigatio bibliotheca, Ed. 13, 20 octombrie 2021, Chişinău. Chişinău: ULIM, 2021, Ediția 13, pp. 20-21. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Provocările și oportunitățile în bibliotecile din învățământ în contextul noilor realități Ediția 13, 2021 |
||||||
Conferința "Provocările și oportunitățile în bibliotecile din învățământ în contextul noilor realități" 13, Chişinău, Moldova, 20 octombrie 2021 | ||||||
|
||||||
Pag. 20-21 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Vizibilitatea cercetării-dezvoltării este un concept multidimensional, tot mai actual în special în contextul trecerii la Știința Deschisă. Vizibilitatea poate fi dezagregată pe mai multe niveluri cercetător, publicație, revistă. La fiecare dintre aceste niveluri există modalități și instrumente de asigurare și sporire a vizibilității. Astfel, vizibilitatea autorului se poate asigura prin crearea profilului în diverse rețele sociale academice (ex. Academia, ResearchGate, Mendeley etc.), adoptarea și utilizarea identificatorilor unici (ex. ORCID), menținerea unei pagini personale pe site-ul instituției sau a unui blog. Vizibilitatea publicațiilor se poate spori prin identificarea persistentă a acestora (utilizarea DOI), depozitarea acestora în repozitorii instituționale sau în arhivele de preprinturi. Vizibilitatea revistelor se asigură proponderent prin disponibilitatea conținutului acestora în mediul online, în diverse tipuri de sisteme, inclusiv baze de date bibliografice sau biblioteci digitale. Anume motoarele de căutare academice și bazele de date bibliografice (ASEBD) reprezintă la moment destinația standard, unde sunt accesate publicațiile științifice actualizate. În acest context este esențial de reținut că orice tip de conținut digital, inclusiv conținutul științific, are două tipuri de public-țintă: pe de o parte utilizatorii în căutarea informațiilor relevante, și pe de altă parte – motoarele de căutare. Comunicarea respectivă își propune să prezinte oportunitățile pentru asigurarea și sporirea vizibilității activității științifice pe diverse niveluri și instrumentele relevante. |
||||||
Cuvinte-cheie vizibilitate, baze de date bibliografice, motoare de căutare academice, metadate, identificatori persistenți |
||||||
|