Cercetările recente în domeniul traductologiei încadrează frecvent subiecte legate de alegerea strategiilor de traducere, acestea fiind determinate de mai mulți factori de natură obiectivă și subiectivă. Printre factorii subiectivi cu o pondere specială este personalitatea cognitivă, adică culturală, enciclopedică și lingvistică a traducătorului, căci anume el asigură calitatea comunicării interculturale și gradul de transfer pragmatic, semantic și comunicativ al mesajului din original în traducere. În centrul subiectului expus mai jos se regăsește o încercare de examinare într-un context pragmatic concret a unei antinomii care influențează alegerea strategiei de traducere. Este vorba despre binomul constituit din conceptele universal vs relativ și modul în care acestea motivează alegerea algoritmului traducerii, mai ales al unui text literar. Canavaua teoretică a problematicii abordate este constituită din viziunile Profesorului Eugeniu Coșeriu asupra limbajului, limbilor particulare într-o reevaluare adaptată la procesul traducerii. O valoare particulară în acest proces îl capătă universaliile primare de creativitate, semanticitate, alteritate și cele secundare – istoricitate și materialitate văzute prin prisma traducerilor literare în jocul limbilor care aparțin diferitor familii de limbi – romanice, germanice, slave. Concluzia la care ajungem în finalul acestei lucrări încearcă să argumenteze ideea că nu este nevoie și chiar este bine de evitat separarea categorică a abordărilor conceptuale și traductologice, fie din perspectiva universalismului, fie din cea a relativismului. Alegerea strategiei de traducere este întotdeauna flexibilă, adaptată situației concrete de traducere, culturii naționale dar și regulilor și normelor de funcționare a limbilor concrete.

Recent research in the field of translation studies frequently frames issues related to the choice of translation strategies determined by several factors of an objective and subjective nature. Among the subjective factors of particular importance is the cognitive one, i.e., cultural, encyclopedic, and linguistic personality of the translator, since it is the translator who ensures the quality of intercultural communication and the degree of pragmatic, semantic and communicative transfer of the message from the original into the translation. At the heart of the researched topic is an attempt to examine, in a concrete pragmatic context, an antinomy that influences the choice of the translation strategy. This is the binomial constituted by the concepts of universal vs. relative and how they motivate the choice of the translation algorithm, especially of a literary text. The theoretical framework of the problem addressed is represented by the views Professor Eugeniu Coșeriu has about language, and about particular languages in a re-evaluation adapted to the translation process. A special value in this process is given to the primary universals of creativity, semanticity, otherness as well as to the secondary universals - historicity and materiality which are seen in the light of literary translation of languages belonging to different language families - Romance, Germanic, Slavic. In conclusion, we try to argue that there is no need, but it is rather beneficial to avoid categorical separation of conceptual and translation approaches, either from the perspective of universalism or relativism. The choice of translation strategy is always flexible, it is adapted to the concrete translation situation, to the national culture and to the rules and norms of functionality of concrete languages.