Orașul Bălți: varietatea etno-culturală de-a lungul istoriei
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
316 13
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-25 00:17
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
39(=00)(478-21)(091) (1)
Antropologie culturală. Ethnografie. Obiceiuri. Tradiții. Datini. Mod de viață. Folclor (2219)
SM ISO690:2012
MIRON, Marina. Orașul Bălți: varietatea etno-culturală de-a lungul istoriei. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 7, 9-10 februarie 2023, Chişinău. Iași – Chișinău-Lviv: 2023, Ediția 7, pp. 128-129. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 7, 2023
Conferința "Yesterday’s cultural heritage – contribution to the development of tomorrow’s sustainable society"
7, Chişinău, Moldova, 9-10 februarie 2023

Orașul Bălți: varietatea etno-culturală de-a lungul istoriei

The city of Balti: ethno-cultural variety throughout history

CZU: 39(=00)(478-21)(091)

Pag. 128-129

Miron Marina
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 13 aprilie 2023


Rezumat

Acest studiu este realizat în cadrul proiectului și contribuie la cercetarea diversității etnice a or. Bălți pe parcursul istoriei localității. În afară de populația autohtonă în diferite perioade aici au locuit și diverse grupuri etnice, care mai mult sau mai puțin au influențat dezvoltarea urbei. Este dovedit faptul că printre primele grupuri etnice, care au contribuit la formarea tabloului etnic al Bălțului, au fost evreii. Acestea au fost invitați în a doua jum. a sec. XVIII-lea de către proprietarii așezării, frații Panaite, care, la rândul lor, au fost negustori greci. La baza motivului acestei invitații au stat abilitățile evreilor în domeniul comerțului. Numărul dominant al evreilor la finele secolului XIX – prima jumătate a secolului XX în or. Bălți confirmă faptul că mediul în această localitate a fost unul prielnic pentru comercianții și meșteșugarii evrei, care își dezvoltau cu succes afacerile de-a lungul timpului. Tot la finele secolului al XVIII-lea proprietarii târgului Bălți fac încercare să atragă în localitate și pe reprezentanții unui alt grup etnic – armenii, la fel negustori iscusiți. Prima încercare a fost vădit nereușită, iar biserica construită pentru această etnie a fost sfințită ca lăcaș creștin-ortodox. Însă construcția în perioada anilor 1910–1915 a bisericii armenești pe teritoriul urbei confirmă faptul că până la urma un grup de armeni s-a așezat în acest oraș. După populația română și evreiască un număr important reprezintă rușii-staroveri, care au format o comunitate aparte în cadrul orașului. Ei au reușit să-și păstreze biserica și identitatea sa confesională până în anii 60 ai sec. XX. Datele recensămintelor din ultimele două secole permit să observăm evoluția paletei etnice a localității. Datele din 1817 confirmă prezența creștinilor, armenilor și evreilor, datele din 1897 arată deja o gamă mult mai largă. Recensământul din 1930 confirmă păstrarea paletei largi de minorități etnice în oraș. Diversitatea etnică perioadei interbelice este confirmată și de spectrul larg de instituții religioase: o catedrală şi 6 biserici ortodoxe, o biserică romano-catolică, o biserică armenească, o biserică lipovenească, o casă de rugăciune baptistă şi 18 sinagogi. Perioada sovietică drastic schimbă tabloul etnic, se reduce numărul de etnii prezente în localitate ca să ajungă la principalele 3 etnii precum românii, rușii și ucrainenii, după recensământul din 2014.