Protecția mediului înconjurător şi folosirea rațională a resurselor naturale a devenit o problemă de primă actualitate. Rezolvarea ei ține de formarea culturii ecologice, nucleul căruia îl constituie competența ecologică. În formarea și dezvoltarea competenței ecologice un rol aparte îl au disciplinele reale, în special, fizica. În comunicare sunt analizate modurile de definire a conceptului de competență și propusă o definiție a competenței ecologică (de protecție a mediului). Sunt formulate condițiile generale de formare/dezvoltare a competenței ecologice, criteriile de apreciere a nivelului de dezvoltare a acestei competențe. Este adus un exemplu de ecologizare a conținutului cursului de fizică.