În prezent, studenții și cadrele deidactice trebuie să-şi asume roluri şi responsabilităţi, să ia
decizii pentru cei din jur, să răspundă rapid şi bine la diversele provocări ale vieţii, astfel încât
succesul şi performanţa acestora se vor obține numai dacă ei vor dispune de cunoştinţe integrate,
percepând realitatea ca o imagine unitară în baza gândirii flexibile, critice şi creatoare. Astfel,
putem menționa că prin abordarea interdisciplinarității în procesul instructiv-educativ, inclusiv și în
cel de cercetare se poate asigura o economie de timp în acumularea de informații și terminologii
didactice/de specialitate, conform raportului dintre cantitatea de cunoştinţe şi volumul de învăţare.
Abordarea interdisciplinarității câștigă tot mai mult teren în lecțiile modern și cercetarea
internațională. Interdisciplinaritatea reprezintă conform literaturii de specialitate o modalitate de
organizare a conținuturilor învățării cu implicații asupra întregii strategii de proiectare a
curriculumului, care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor și proceselor studiate în cadrul
diferitelor discipline de învățământ și care permite contextualizarea și aplicarea cunoștințelor
dobândite.

Currently, the students and the teaching staff must assume roles and responsibilities, make
decisions for the people around, respond quickly and well to the various challenges of life so that
their success and performance will only be achieved if they will have integrated knowledge,
perceiving reality as a unitary image based on flexible, critical and creative thinking. Thus, we can
mention that through the interdisciplinary approach in the instructive-educative process, including
in the research one can be ensured save time in the accumulation of information and didactic /
specialist terminology, according to the ratio between the amount of knowledge and the volume of
learning. The interdisciplinary approach is gaining ever more ground in modern lessons and
international research. Interdisciplinary represents, according to the literature, a way of organizing
learning content with implications on the entire curriculum design strategy, which provides a unitary

picture of the phenomena and processes studied in the various educational disciplines and
allows the contextualization and application of the acquired knowledge.