Articolul precedent |
Articolul urmator |
1126 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-10-27 09:42 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
392.8(=512.165) (7) |
Obiceiuri, datini privind viața particulară (264) |
SM ISO690:2012 SOROCEANU, Evdochia. Pâinea şi sarea în cultura tradiţională a găgăuzilor. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, p. 97. ISBN 978-9975-84-104-7. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 11, 2019 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019 | ||||||
|
||||||
CZU: 392.8(=512.165) | ||||||
Pag. 97-97 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Din timpuri străvechi pâinea şi sarea (tuz-ekmek) în casa găgăuză au simbolizat bogăţia şi prosperitatea, generozitatea şi ospitalitatea. Atitudinea specială faţă de pâine şi sare este condiţionată de faptul că acestea reprezintă alimentele de bază percepute ca „darul lui Dumnezeu”. Pâinea simbolizează fertilitatea, bunăstarea, iar sarea protejează de duhurile rele, îndeplinind funcţia de magie apotropaică. Câteva decenii în urmă în casa găgăuză, în zilele obişnuite erau mereu lăsate pe masă pâinea şi sarea, fiind acoperite cu un prosop (deseori pe lângă acestea gospodarii lăsau de asemenea, vin şi brânză). În zilele noastre această tradiţie se pierde, în trecut această combinaţie pe masă reprezenta simbolul fertilităţii, generozităţii, ospitalităţii, dar și al bucatelor lăsate pentru strămoşi (legătura celor vii cu lumea celor morţi). Tradiţional, găgăuzii întâmpină oaspeţii cu pâine şi sare, drept respect şi dorinţă de stabilire a relaţiilor de prietenie. Pentru întâmpinarea oaspeţilor scumpi se coc colaci mari, de sărbătoare, cu diverse decoraţii din aluat (împletituri în spic, trandafiri cu petale – unul în centru şi trei sau patru mai mici prin părţi), cu adâncitură pentru sare. Înainte de a primi pâinea şi sarea, după tradiţia găgăuză pâinea este sărutată (sacralitatea pâinii şi sării). În cultura multor popoare există tradiţia de a întâmpina mirii cu pâine şi sare. La găgăuzi în loc de sare se serveşte miere. Combinaţia pâine şi sare la nunta găgăuză se foloseşte la binecuvântarea ritualică a mirilor de către naşi. Oferirea pâinii şi sării mirelui şi miresei avea mai multe semnificaţii, ceea ce s-a reflectat şi în diverse denumiri ale acestui ritual: gençleri söletmää / tuz-ekmek / proşka. Când mirii sunt întrebaţi de naş ce are acesta în mână, mirii puteau să răspundă doar la a treia întrebare, zicând „pâine şi sare” (gençleri söletmää – literalmente să impui să vorbească) – un ritual de desfacerea a promisiunii de a tăcea. Naşul, binecuvântând tinerii (proşka), le ura ca în casă să fie mereu pâine şi sare (tuz-ekmek). |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Soroceanu, E.</dc:creator> <dc:date>2019</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Din timpuri străvechi pâinea şi sarea (tuz-ekmek) în casa găgăuză au simbolizat bogăţia şi prosperitatea, generozitatea şi ospitalitatea. Atitudinea specială faţă de pâine şi sare este condiţionată de faptul că acestea reprezintă alimentele de bază percepute ca „darul lui Dumnezeu”. Pâinea simbolizează fertilitatea, bunăstarea, iar sarea protejează de duhurile rele, îndeplinind funcţia de magie apotropaică. Câteva decenii în urmă în casa găgăuză, în zilele obişnuite erau mereu lăsate pe masă pâinea şi sarea, fiind acoperite cu un prosop (deseori pe lângă acestea gospodarii lăsau de asemenea, vin şi brânză). În zilele noastre această tradiţie se pierde, în trecut această combinaţie pe masă reprezenta simbolul fertilităţii, generozităţii, ospitalităţii, dar și al bucatelor lăsate pentru strămoşi (legătura celor vii cu lumea celor morţi). Tradiţional, găgăuzii întâmpină oaspeţii cu pâine şi sare, drept respect şi dorinţă de stabilire a relaţiilor de prietenie. Pentru întâmpinarea oaspeţilor scumpi se coc colaci mari, de sărbătoare, cu diverse decoraţii din aluat (împletituri în spic, trandafiri cu petale – unul în centru şi trei sau patru mai mici prin părţi), cu adâncitură pentru sare. Înainte de a primi pâinea şi sarea, după tradiţia găgăuză pâinea este sărutată (sacralitatea pâinii şi sării). În cultura multor popoare există tradiţia de a întâmpina mirii cu pâine şi sare. La găgăuzi în loc de sare se serveşte miere. Combinaţia pâine şi sare la nunta găgăuză se foloseşte la binecuvântarea ritualică a mirilor de către naşi. Oferirea pâinii şi sării mirelui şi miresei avea mai multe semnificaţii, ceea ce s-a reflectat şi în diverse denumiri ale acestui ritual: gençleri söletmää / tuz-ekmek / proşka. Când mirii sunt întrebaţi de naş ce are acesta în mână, mirii puteau să răspundă doar la a treia întrebare, zicând „pâine şi sare” (gençleri söletmää – literalmente să impui să vorbească) – un ritual de desfacerea a promisiunii de a tăcea. Naşul, binecuvântând tinerii (proşka), le ura ca în casă să fie mereu pâine şi sare (tuz-ekmek).</p></dc:description> <dc:source>Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare (Ediția 11) 97-97</dc:source> <dc:title>Pâinea şi sarea în cultura tradiţională a găgăuzilor</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>