Cercetările faunei de mamifere din Republica Moldova au început intens la mijlocul secolului trecut. Au fost elaborate bazele teoretice ale proceselor de aclimatizare a mamiferelor la noile condiţii de viaţă. În general, studiile mamiferelor pe teritoriul republicii s-au axat pe cercetări fundamentale privind principiile de formare şi funcţionare a populaţiilor de mamifere în ecosistemele antropizate. În ultimele decenii continuă intens procesele de antropizare, urbanizare şi degradare a ecosistemelor naturale pe tot teritoriul republicii. Dintre acestea pot fi menţionate extinderea localităţilor urbane, tăierea pădurilor, construcţia drumurilor, dezvoltarea turismului care cauzează formarea multor zone recreaţionale în mediul natural. Se observă o creştere intensă a localităţilor urbane şi, în consecinţă o creştere a densităţii populaţiei urbane. Ecosistemele urbane sunt reprezentate de aşezările umane unde se creează relaţii specifice de interacţiune între un mediul puternic transformat de om şi comunitatea umană. Mamiferele sunt un component indispensabil în fauna ecosistemelor urbane, care servesc ca indicator ecologic al stabilităţii ecosistemelor urbane. Există doar câteva studii privind fauna urbană a mamiferelor mici în secolul trecut (Anisimov, 1966, Anisimov, Cojuhari, 1978), unde sunt menţionate doar 4 specii de insectivore, 8 specii de rozătoare, 9 specii de chiroptere, 2 specii de carnivore. În ultimii 15 ani studiile faunistice a mamiferelor mici din mun. Chişinău au fost mai intense (Nistreanu, Caraman, 2009; Tikhonov et al., 2010, 2012 etc.). Cercetările au fost efectuate în 2017-2018 în diverse tipuri de ecosisteme urbane reprezentate de parcurile municipale, Grădina Botanică, grădina Zoologică, împrejurimile aeroportului Chişinău, sectoare recreaţionale din suburbii (Vadul-lui-Vodă, Nemureni, Dumbrava etc.).În total pe teritoriul municipiului au fost înregistrate 36 specii de mamifere care aparţin la 6 ordine: 6 specii de insectivore (Erinaceus concolor, Talpa, europaea, Sorex araneus, S. minutus, Crocidura leucodon, C. suaveolens), 7 specii de lilieci (Myotis bechsteini, M. dasycneme, M. daubentonii, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Vespertilio murinus, Plecotus austriacus), 12 specii de rozătoare (Sciurus vulgaris, Spalax leucodon, Muscardinus avellanarius, Apodemus sylvaticus, A. agrarius, A. flavicollis, A. uralensis, Mus musculus, M. spicilegus, Microtus sp., Clethrionomys glareolus, Cricetulus migratorius), o specie de lagomorfe (Lepus europaeus), 6 specii de carnivore (Vulpes vulpes, Mustela nivalis, M. putorius, Felis silvestris, Meles mele, Martes foina) şi 2 specii de copitate (Capreolus capreolus, Sus scrofa). Cea mai mare diversitate s-a înregistrat în ecosistemele de la limita municipiului, care conţin biotopuri forestiere şi paluistre (Condriţa, Dănceni, Vadul-lui-Vodă). Cele mai răspândite şi euritope specii sunt veveriţa, orbetele, cârtiţa, şoarecele de pădure, şoarecele gulerat. Dintre speciile de terenuri deschise cele mai frecvente au fost şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, şoarecele de mişună. Cele mai rare sunt speciile stenotope cum sunt chiţcanii, liliecii, copitatele, care preferă ecosisteme naturale, palustre şi mai puţin afectate de activitatea antropică.  Dintre speciile semnalate multe sunt listate în Cartea Roşie a Republicii Moldova (2015) cu diferite criterii de raritate: Crocidura leucodon (VU), Myotis bechsteini (CR), M. dasycneme (EN), M. daubentonii (VU), Vespertilio murinus, (CR), Plecotus austriacus (VU), Felis silvestris (EN). Mamiferele constituie verigi importante în lanţurile şi relaţiile trofice ale lumii animale, precum şi în funcţionarea biocenozelor localităţilor urbane. Mamiferele mici asigură circulaţia materiei de la un nivel trofic la altul, fără care existenţa mamiferelor carnivore şi a păsărilor răpitoare ar fi imposibilă.  Studiul a fost efectuat în cadrul proiectului fundamental 15.187.02.11F.