| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 1090 37 |
| Ultima descărcare din IBN: 2023-12-20 22:48 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 811.135.1'28'272 (1) |
| Limbi romanice balcanice (Limba română) (1461) |
 SM ISO690:2012BOTNARI, Liliana. Varietățile diatopice ale limbii române. Situația „limbii moldovenești”. In: Lecturi in memoriam acad. Silviu BEREJAN, Ed. Ediţia a 3-a, 9 noiembrie 2017, Chişinău. Chişinău: Tipogr. „Pro Libra”, 2017, Ediţia 3, pp. 35-42. ISBN 978-9975-4371-7-2. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Lecturi in memoriam acad. Silviu BEREJAN Ediţia 3, 2017 |
||||||
|
Colocviul "Lecturi în memoriam acad. Silviu BEREJAN" Ediţia a 3-a, Chişinău, Moldova, 9 noiembrie 2017 | ||||||
|
||||||
| CZU: 811.135.1'28'272 | ||||||
| Pag. 35-42 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
În funcție de parcursul istoric limba română se ramifică în patru tipuri de varietăți diatopice, care determină patru tipuri de unități sintopice, respectiv dialectele secundare: dacoromână, meglenoromână, aromână și istroromână, acestea fiind variante teritoriale ale limbii române comune. Ultimele trei sunt dialecte sud-dunărene, dialectul dacoromân dezvoltântu-și o formă literară, forma limbii române literare actuale. |
||||||
| Cuvinte-cheie diatopic, dialect, variantă de limbă, limba literară |
||||||
|
|
|
|
