Comportamentul reproductiv constituie unul dintre componentele indispensabile ale reproducerii amfibienilor pentru perpetuarea speciei, inclusiv a ranidelor verzi (rana ridibunda, rana lessonae, rana esculenta). Caracterul derulării comportamentului reproductiv la amfibieni este determinat de unele adaptări caracteristice la mediu și condițiile de viață a acestora (Лада, 1977). Observațiile comportamentului reproductiv ale speciilor din complexul ranidelor verzi s-a efectuat în bazinele acvatice din zona de centru a Republicii Moldova, în perioada martie-aprilie 2013-2014. S-a stabilit că perioada de reproducere la amfibieni se începe la scurt timp după ieșirea indivizilor din stațiile de hibernare. Ranidele verzi se caracterizează printr-o durata lungă a fazei de reproducere. Procesul de reproducere, în funcțiile de condțiile climaterice ale anului, se începe la sfârșitul lunii martie începutul lunii aprilie, atunci cînd temparatura medie a aerului atige valorile de +10 +150C. Aceste limite a temperaturii au permis reproducătorilor ranidelor verzi să inițieze în mod operativ și eficient procesul reproducerii. Reieșind din comportamentul reproductiv al anurelor, masculii sunt primii care se îndreaptă spre stațiile de reproducere (бастаков, 1992; Fischer et al. 2001; Holenweg, 2001). La ranidele verzi s-a manifestat un comportament nupțial specific, exprimat prin teritorialismul masculilor. Aceștea, odată ajunși pe sectoarele favorabile ale bazinelor acvatice de reproducere, ocupă teritorii individuale pe oglinda apei și se asociază în așa-numitele grupuri de reproducere de „tip arenă”. Arenele nupțiale erau amplasate în apropiere de malurile mai puțin înalte, la adâncimi nu prea mari, fiind bine insolate, bogate cu vegetație acvatică lângă s-au în cadrul arenelor nupțiale. În cadrul arenelor se desfășura procesul selectării partenerilor conjugali și formarea cuplurilor, care se realiza în baza atragerii femelelor de către masculi prin emiterea cîntecelor de reclamare. Fiecare arenă nupțială avea o suprafață de 4-6 m2 și era formată din 5-8 masculi. Între masculii din cadrul unei singure arene nupțiale se petreceau interacțiuni antagoniste frecvente, caracterizate prin ciocniri directe pe parcursul cărora fiecare dintre ei încerca să-și alunge adversarul din teritoriul individual. După aceste interacțiuni directe destul de violente masculii se îndepărtau unul față de celălalt la distanțe de circa 30-50 cm, orientându-se în poziție „spate la spate” unul față de altul. În rezultatul ciocnirilor directe între masculii fiecărei arenei nupțiale se stabileu anumite relații ierarhice, așa încât masculii-dominanți beneficiau de șansa de a se acupla primii cu femelele care erau atrase de corul puternic al tuturor masculilor din cadrul acelei sau alte arene nupțiale ale lacurilor de reproducere. Pe lângă tactica masculilor bazată pe ocuparea și protejarea teritoriilor individuale, o altă tactică eficientă constă în vocalizarea masculilor și atragerea femelelor prin cântece de reclamare (Hanski, 1987; Bee et al. 2000; Закс и др. 2011). Vocalizarea era periodică și dura 5-7 minute: trilurile puternice și ritmice inițiate de unul dintre masculi provocau includerea treptată dar rapidă a celorlalți membri ai arenei nupțiale; după care, la un momentdat, corul se întrerupea brusc. Alternarea fazelor de vocalizare cu cele de liniște (principiul „activitate-repaos”), reprezintă un fenomen important al comportamentului nupțial al masculilor deoarece are drept scop, pe de o parte, de a asigura realizarea procesului de stabilire a relațiilor de dominanță dintre membrii arenelor nupțiale; iar pe de altă parte, el permite economisirea energiei masculilor pe durata vocalizării și le oferă posibilitatea de a menține funcționalitatea sonoră a corurilor pe întreaga perioadă de reproducere. Este cunoscut faptul că speciile din grupul ranidelor verzi se încrucișează între ele, de aceea în unele și aceleași populații naturale din cadrul unei arene nupțiale au fost semnalate cazuri de formare a cuplurilor conjugale alcătuite din masculi de r. ridibunda și femele de r. lessonae. În rezultatul încrucișării acestor două specii nominative apare hibridul lor r. esculenta. Așadar, rezultatele obținute relevă că comportamentul nupțial la speciile complexului ranidelor verzi se bazează pe teritorialismul masculilor și alegerea partenerilor sexuali de către femele, iar în cadrul arenelor nupțiale pe lângă cuplurile conjugale conspecifice s-a stabilit prezența și a cuplurilor formate din masculi a speciei r. ridibunda și femele de r. lessonae.