Nămolul orăşenesc din geotuburi – oportunităţi de valorificare în calitate de fertilizant
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
867 20
Ultima descărcare din IBN:
2023-10-10 13:02
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
631.863 (2)
Îngrășăminte chimice și naturale. Îmbogățirea solului. Stimularea creșterii. Stimulanți pentru plante (377)
SM ISO690:2012
PLĂMĂDEALĂ, Vasile, RUSU, Alexandru, BULAT, Ludmila. Nămolul orăşenesc din geotuburi – oportunităţi de valorificare în calitate de fertilizant. In: Ştiinţa Agricolă, 2014, nr. 2, pp. 9-14. ISSN 1857-0003.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Ştiinţa Agricolă
Numărul 2 / 2014 / ISSN 1857-0003 /ISSNe 2587-3202

Nămolul orăşenesc din geotuburi – oportunităţi de valorificare în calitate de fertilizant
CZU: 631.863

Pag. 9-14

Plămădeală Vasile, Rusu Alexandru, Bulat Ludmila
 
Institutul de Pedologie, Agrochimie si Protectie a Solului „Nicolae Dimo”
 
 
Disponibil în IBN: 21 ianuarie 2015


Rezumat

Lucrarea descrie avantajele tehnologiei de deshidratare a nămolului orăşenesc din geotuburi prin comparaţie cu tehnologia tradiţională pe paturi de zvântare. La utilizarea tehnologiei prin geotuburi, procesul de deshidratare se petrece mai rapid datorită reagenţilor care asigură închegarea nămolului. Aplicarea tehnologiei de deshidratare a nămolului prin geotuburi favorizează reducerea timpului necesar deshidratării - de la 18 luni până la o lună, a suprafeţei terenurilor necesare pentru deshidratare – de la 6,0 la 1,25 ha şi, respectiv, a terenurilor pentru depozitare – de la 27,70 la 3,65 ha. Eliminarea gazelor toxice în atmosferă se reduce de 1,4 – 6,2 ori. În comparaţie cu rezultatele obţinute prin tehnologia tradiţională pe paturi de zvântare, nămolul deshidratat în geotuburi conţine de 2 ori mai mult carbon şi azot total. Conţinutul fosforului total are o tendinţă nesemnificativă de micşorare, concentraţia potasiului total se măreşte de 1,8 ori. O tonă de nămol orăşenesc deshidratat în geotuburi şi stocat pentru un an, cu umiditatea de 65%, conţine 151 kg materie organică, 9,0 kg N, 10 kg P2O5 şi 2,9 kg K2O, forme totale. Conţinutul de metale grele se află sub limitele maxime permise de reglementările naţionale din anul 2008. Aplicarea nămolului orăşenesc ca îngrăşământ a asigurat un spor specific de recoltă totală pe parcursul a 2 ani de 100,5 kg unităţi cereale per tonă de nămol la doza de 18 t/ha şi 45,5 kg unităţi cereale per tonă la doza de 36 t/ha.

This paper describes the advantages of geotube dewatering technology of municipal sewing sludge in comparison with traditional technology on air drying beds. When using geotube technology, dehydration process occurs faster due to reagents that provide clogging sludge. Applying the technology of dehydrating the sludge in geotube leads to reducing: the time required for dehydration from 18 months up to one month; the surface of land required for the dehydration from 6.0 to 1.25 ha, and respectively, for storage, from 27.7 to 3.65 ha. The emission of toxic gases into the atmosphere is reduced from 1.4 to 6.2 times. Compared with the traditional technology of air drying beds, the sludge dehydrated in geotubes contains 2 times more carbon and total nitrogen. Total phosphorus content had a slight tendency to decrease, total potassium concentration increases with 1.76 times. One ton of dried sewage sludge stored in geotube and stocked for one year has the humidity of 65% and contains 151 kg of organic matter, 9.0 kg N, 10 kg P2O5 and 2.9 kg K2O. Heavy metal content is below the maximum limits that are allowed by national regulations from 2008. The application of sewage sludge as a fertilizer provided a specific increase of the total yield over the two years of 100.5 kg cereal units per 1 ton of sewage sludge at the dose of 18 t/ha and 45.5 kg cereal units per 1 ton of sewage sludge at the dose of 36 t/ha

Cuvinte-cheie
Nămol orăşenesc, Geotuburi, sol, Fertilizare,

Tehnologie de deshidratare