Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1300 47 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-11-15 20:49 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
620.91:339 (1) |
Economia energiei în general (550) |
Comerț. Relații economice internaționale. Economie mondială (1943) |
SM ISO690:2012 MAXIMILIAN, Silvestru, GRIBINCEA, Corina. Evoluţia cererii şi ofertei la resursele energetice. In: Economie şi Sociologie, 2013, nr. 3, pp. 60-67. ISSN 1857-4130. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Economie şi Sociologie | ||||||
Numărul 3 / 2013 / ISSN 1857-4130 | ||||||
|
||||||
CZU: 620.91:339 | ||||||
JEL: L71, L60, O25 | ||||||
Pag. 60-67 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Evoluţia economică, socială şi politică a societăţii umane
din ultimele decenii a pus în prim plan problematica
resurselor naturale de care dispune globul terestru, oamenii
de ştiinţă punându-şi, cu tot mai multă seriozitate, întrebarea
în ce măsură aceste resurse vor putea susţine dezvoltarea
economică şi în perspectivă, vor putea asigura hrana şi
supravieţuirea unei populaţii în continuă creştere şi vor putea
contribui la eradicarea subdezvoltării. Accentuarea unor
fenomene majore – explozia demografică, tendinţa de epuizare a unor resurse naturale, deteriorarea calităţii mediului, subdezvoltarea etc. – a fost şi este discutată cu tot mai multă responsabilitate de către specialişti, elaborându-se
un număr mare de prognoze pentru o perspectivă de durată
variabilă. Tendinţa de epuizare a unor resurse naturale este
un alt fenomen pentru lumea contemporana şi care va deveni,
în mod sigur, si mai accentuat în viitorul apropiat.
Valorificarea tot mai intensă a unor resurse naturale epuizabile, cu rezerve reduse, şi refacerea într-un ritm lent a
unor resurse regenerabile ridică cu acuitate problema
conservării acestor resurse. În ultimele decenii, s-a accentuat
tendinţa de risipă a energiei şi a materiilor prime în societate. Se produc bunuri lipsite de o absolută utilitate, impuse în mod artificial prin reclama sau prin oscilaţiile modei, iar multe produse sunt concepute în aşa fel încât să dureze puţin, pentru a-l obliga pe cumpărător să le înlocuiască. Civilizaţia de "consum" este caracterizată ca o „societate care aruncă”, populaţia statelor dezvoltate (18% din populaţia globului) risipind sub forma de deşeuri 20 până la 25% din producţia materială a lumii. Consumul exagerat de materii prime şi combustibili a fost favorizat de preturile relativ reduse ale acestora, menţinute sub presiunea intereselor companiilor transnaţionale, preţuri care au defavorizat, în schimb, ţările în curs de dezvoltare. În consecinţă, consumul de materii prime şi combustibili s-a orientat spre resursele cele mai uşor accesibile, care au fost intens exploatate, abandonându-se parţial unele resurse mai greu accesibile, care pot fi exploatate doar la un preţ relativ mai ridicat (de exemplu, cărbunii din vestul Europei). Un exemplu grăitor de epuizare a unei resurse care se regenerează cu greu şi în timp îndelungat este cel al exploatărilor neraţionale a petrolului şi materialului lemnos din pădurile globului. Exploatarea lemnului s-a accentuat în mod deosebit în ultimele decenii, odată cu creşterea consumului industrial şi în alte ramuri ale economiei, ajungând la peste 3 miliarde m3 şi depăşind într-o
maniera foarte îngrijătoare nivelul capacităţii de regenerare
naturală (2,7 miliarde m3/an). |
||||||
Cuvinte-cheie resurse energetice, cerere, ofertă, consum, produs intern brut. |
||||||
|