Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
59 0 |
SM ISO690:2012 CALISTRU, Iulia, HADJIU, Svetlana, CĂLCÂI, Cornelia, FEGHIU, Ludmila, ISTRATIUC, Irina, CONSTANTIN, Olga, CAPESTRU, Elena, GROPPA, Stanislav. Evoluția manifestărilor clinico-electroencefalografice în sindromul Doose. In: Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania, 2023, vol. 29, nr. 3, pp. 47-57. ISSN 2068-8040. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania | ||||||
Volumul 29, Numărul 3 / 2023 / ISSN 2068-8040 | ||||||
|
||||||
Pag. 47-57 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Epilepsia mioclonico-atonică (EMA) sau sindromul Doose (SD) debutează la vârsta între 7 luni și 6 ani în cadrul dezvoltării neuropsihice normale, evoluează către encefalopatie epileptică tranzitorie sau de lungă durată. Epileptogeneza atinge vârful în decurs de 1 an de la debut, este rezistentă la medicația antiepileptică, apoi scade treptat în următorii 2-3 ani, când crizele devin mai ușor controlate sau se remit spontan. Scopul lucrării. Efectuarea reviului literaturii pentru studierea manifestărilor clinico-electroencefalografice (EEG) în SD și evoluția acestora. Materiale și metode: Sursele bibliografice studiate au fost prelevate din bazele de date online MedLine, Cochrane Library, Wiley Online Library și National Library of Medicine, utilizând cuvinte cheie: sindromul Doose, epilepsie mioclonico-atonică. Au fost identificate 8 studii clinice observaționale, obținând datele clinice și electroencefalografice. Rezultate: Analiza datelor literaturii de specialitate s-a bazat pe evaluarea a 464 copii cu EMA, dintre care 75% au fost băieței, cu vârsta 0,6-18 ani. Boala a debutat, cel mai frecvent, cu crize tonico-clonice generalizate (78-97%), asociate cu accese febrile. Principalele tipuri de accese au fost: convulsii de tip absențe în 88%, crizele mioclonico-atonice în 10-72%, crizele atonice în 68% și mioclonice în 66%, iar statusul epilepticus non-convulsivant s-a înregistrat în 16-29% și crizele tonice în 6%. Au fost raportate și 0,87% cazuri de spasme infantile la debut. Din problemele asociate EMA au fost relatate: dizabilitatea intelectuală – 62%, deficitul de atenție și hiperactivitatea – 37%, encefalopatia epileptică – 39% și tulburările spectrului autist – 24%. Traseul EEG s-a caracterizat prin ritm lent tetha în 62-88%, EEG ictal a prezentat descărcări epileptiforme la toți copii sub formă de vârf, vârf-undă și polivârf-undă. EEG interictal a prezentat vârfuri-unde și polivârfuri generalizate de 1-4 Hz (predominant 2-3 Hz) în toate cazurile. Concluzii: EMA sau SD este considerat a fi o epilepsie genetică unică, dependentă de vârstă, caracterizată prin convulsii de tip absențe, crize mioclonic-atonice, tonico-clonice generalizate, activitate epileptoidă pe EEG și rezistență la medicația antiepileptică. SD poate evolua cu o encefalopatie epileptică, asociată de modificări EEG polimorfe. Controlul convulsiilor și îmbunătățirea EEG favorizează prognosticul maladiei. |
||||||
Cuvinte-cheie epilepsie, crize, electroencefalografie, epilepsy, seizures, electroencephalography |
||||||
|