Până în prezent nu avem în cultura noastră decât o singură traducere cu adevărat filologică a sonetelor lui Shakespeare, şi aceea parţială, aparţinându-i lui Andrei Ion Deleanu, care se ocupă doar de ultimele 28 de sonete (CXXVII - CLIV), dedicate Doamnei Brune. (Andrei Ion Deleanu, Doamna Brună din Sonete (The Dark Lady of the Sonnets), versiune românească adnotată la 28 din sonetele lui William Shakespeare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978) În schimb, înregistrăm mai multe versiuni integrale sau parţiale ieşite de sub condeiul unor anglişti sau scriitori (chiar poeţi) renumiţi, precum Leon Leviţchi, Dan Grigorescu, Mihail Sebastian, Petre Solomon, Ion Frunzetti, Gheorghe Tomozei etc. Preocuparea lor merge către respectarea rigorilor formale/prozodice ale sonetului (poezie cu formă fixă) şi a conţinutului global al acestor poeme. Soluţia pe care o vom propune doreşte să împace ambele tipuri de traducere care noi putem să găsim. Credem că, astfel, atât Shakespeare, cât şi cultura noastră, ar avea mai mult de câştigat. Se poate ajunge la o traducere şi fidelă şi frumoasă, deşi, desigur, absolutul nu poate fi atins. Oricum, pentru o asemenea întreprindere, se cuvine să ţinem seama de mai multe aspecte, pe care le vom menţiona în continuare. Printre ele, ar trebui să avem în vedere şi conceptele de corectitudine şi adecvare, luate în sens coşerian.

So far we have only one truly philological translation of Shakespeare's sonnets in our culture, and that partial one belongs to Andrei Ion Deleanu, who deals only with the last 28 sonnets (CXXVII - CLIV), dedicated to Lady Brune. (Andrei Ion Deleanu, The Dark Lady of the Sonnets, annotated Romanian version of 28 of William Shakespeare's sonnets, Dacia Publishing House, Cluj-Napoca, 1978). On the other hand, there are several complete or partial versions by renowned Anglicists or writers (even poets), such as Leon Levițchi, Dan Grigorescu, Mihail Sebastian, Petre Solomon, Ion Frunzetti, Gheorghe Tomozei, etc. Their concern is to respect the formal/prozodic rigours of the sonnet (fixed-form poetry) and the overall content of these poems. The solution that we will propose aims to reconcile both types of translation that can be met. We believe that in doing so, both Shakespeare and our culture would benefit more. A translation that is both faithful and beautiful can be achieved, though of course the absolute cannot be attained. However, for such an undertaking, it is appropriate to take into account several aspects, which we will mention below. Among them, we should also bear in mind the concepts of fairness and appropriateness, taken in a Cartesian sense