Profesorul este un facilitator, un dinamizator, un urmăritor al cuiva pe care doreşte să-l pună pe o cale, să-l provoace, să-l potenţeze, să-l înalţe. Este acel alter ego care însoţeşte şi ajută copilul sau tânărul să se descopere, să se analizeze, să se cunoască pe sine, să se dirijeze. E un fel de schelă la care recurgem, într-o anumită perioadă, pentru a construi o clădire, iar aceasta, după o vreme, dispare pentru ca edificiul să se înfăţişeze în toată specificitatea şi splendoarea lui. Articol oferă răspuns la întrebarea dacă este înnăscut entuziasmul pentru munca la catedră a profesorului, capacitatea de comunicare şi de influenţare a personalităţii copiilor, spontaneitatea, flexibilitatea (în antiteză cu fixitatea şi rigiditatea).

The teacher is a facilitator, a dynamizer, a follower of someone he wants to put on a path, to provoke him, to empower him, to elevate him. It is that alter ego that accompanies and helps the child or young person to discover himself, to analyze himself, to know himself, to direct himself. It is a kind of scaffolding that we use, in a certain period, to build a building, and this, after a while, disappears so that the building appears in all its specificity and splendor. The article answers the question of whether the enthusiasm for the teacher's work at the department is born, the ability to communicate and influence the children's personality, spontaneity, flexibility (as opposed to fixity and rigidity).