Strategii de securizare psihologică a elevilor expuși didactogeniei: depatologizarea atitudinii față de învățare
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
102 11
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-28 12:39
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
37.015.3:159.94 (6)
Fundamente ale educației. Teorie. Politică etc. (3934)
Psihologie (3398)
SM ISO690:2012
ŞLEAHTIŢCHI, Mihail. Strategii de securizare psihologică a elevilor expuși didactogeniei: depatologizarea atitudinii față de învățare . In: Securitatea psihologică la copii în perioadă de criză, 22 iunie 2023, Chişinău. Chişinău: CEP UPSC, 2023, pp. 114-123. ISBN 978-9975-46-824-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Securitatea psihologică la copii în perioadă de criză 2023
Conferința "Securitatea psihologică la copii în perioadă de criză"
Chişinău, Moldova, 22 iunie 2023

Strategii de securizare psihologică a elevilor expuși didactogeniei: depatologizarea atitudinii față de învățare

Strategies for psychological security of students exposed to didactogeny: depathologizing the atttude towards learning

CZU: 37.015.3:159.94

Pag. 114-123

Şleahtiţchi Mihail
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 31 ianuarie 2024


Rezumat

Incapacitatea cadrelor didactice de a fi pe potriva normelor de organizare și desfășurare a procesului de instruire atrage după sine negativizarea atitudinii pe care discipolii acestora o au față de învățare. Probele pe care au reușit să le înregistreze, până în prezent, specialiștii din domeniu atestă că, de regulă, apariția genului vizat de negativizare este legată de situațiile în care comportamentul profesional inadecvat al cadrelor didactice are ca finalitate profilarea stărilor de fobie indusă în clasă, de anxietate indusă în clasă, de frustrare indusă în clasă, de depresie indusă în clasă sau/și a stării de nevroză indusă în clasă. De îndată ce își fac apariția, stările avute în vedere se impun în calitate de factori care afectează dispoziția de muncă și rezistența la efort. Într-un asemenea caz, elevilor le va fi extrem de greu – sau chiar imposibil - să efectueze o activitate plină de satisfacție, rapidă și de bună calitate. Atitudinea lor față de învățare va degrada semnificativ, transformându-se într-un soi de poziționare care va minimiza - sau chiar va exclude – ideea potrivit căreia lucrurile care vizează dobândirea de cunoștințe, competențe și aptitudini trebuie făcute cu abnegație și plăcere, din convingere și din proprie inițiativă, în mod conștiincios și cu multă sârguință.

Teachers’ inability to comply with the rules of the organization and conduct of the training process leads to a negative attitude of their students towards learning. The evidence that specialists from this field have been able to record to this day attests that, as a rule, the appearance of the targeted type of negativism is linked to cases where the inappropriate professional behavior of the teaching staff has as a purpose the dissemination of induced phobia states in the classroom, classroom-induced anxiety, classroom-induced frustration, classroominduced depression or/and classroom-induced neurosis. As soon as they appear, the states in question impose themselves as factors affecting work disposition and resistance to effort. In such a case, students will find it extremely difficult - or even impossible - to perform an activity that is rewarding, fast and of good quality. Their attitude towards learning will degrade significantly, turning into a sort of a positioning that will minimize - or even exclude - the idea that things aimed at acquiring knowledge, skills and abilities should be done with selflessness and pleasure, out of conviction and on your own initiative, conscientiously and with great diligence.

Cuvinte-cheie
didactogenie, patologizarea atitudinii fașă de învățare, fobie indusă în clasă, anxietate indusă în clasă, frustrare indusă în clasă, depresie indusă în clasă, nevroză indusă în clasă, efecte somato-fiziologice,

didactogeny, pathologizing the attitude towards learning, classroom-induced phobia, classroom-induced anxiety, classroom-induced frustration, classroom-induced depression, classroom-induced neurosis, somato-physiological effects