The international systems of indicators for the comparative assessment of the sustainability component do not always cover the Eastern European region, which can be considered an obstacle to the global understanding of the problems and possible solutions in the reform of national pension systems. At the same time, in the conditions when pension systems face the strong infl uence of several factors, and the operation and administration of national pension systems represent a challenge for most countries in the Eastern European region, it is important to determine the system of indicators, which would ensure a sustainable reform thereof. The article presents views on the systematization of the factors that infl uence the sustainable reforms of the national pension systems and the results of the study on the relationship between the factor of economic growth and the aging of the population, carried out for 10 countries in the Eastern European region and a chronological series 2010-2021. The data obtained on the correlation coeffi cient between economic growth and the rate of the elderly population confi rm recent research by other authors, carried out for 15 European countries during the same period, according to which the rate of the elderly population has a medium-level impact on economic growth for at least half of analyzed countries and for another third of countries there is no relationship between the economy and the 65+ population. The strength of the relationship between the economy and the elderly population in the period 2010-2021 was very weak in all countries in the Eastern European region. Moreover, in the Czech Republic and at the level of the region, this dependence could be considered as non-existent, the values of the correlation coeffi cients being close to 0. Only for Slovakia the correlation coeffi cient shows a slightly stronger but weak and opposite dependence, as for Belarus, Moldova and Russia. The author’s analysis does not validate the increasing burden of population aging in Eastern European economies, which means the lack of need to reorient public social spending towards higher age-related spending in the analyzed period. The study confi rms the contradictory nature of the factor of raising the retirement age, thus, it could be removed from the list of benefi cial factors of sustainable pension reform, and the cause-and-eff ect relationship between economic growth and the rate of the elderly population could be neglected. This study complements the data on the diff erences between Eastern European countries and Western and Northern European countries and would have an impact on policies to reform national pension systems, especially in the context of the political paradigm that supports the concept of a negative impact of aging on economic growth.

Sistemele internaţionale de indicatori pentru evaluarea comparată a componentei de sustenabilitate nu întotdeauna acoperă regiunea Europei de Est, ceea ce poate fi considerat un obstacol în înţelegerea globală a problemelor și soluţiilor posibile în reformarea sistemelor de pensii naţionale. În același timp, în condiţiile în care sistemele de pensii se confruntă cu infl uenţa puternică a mai multor factori, iar funcţionarea și administrarea sistemelor naţionale de pensii reprezintă o provocare pentru majoritatea ţărilor din regiunea Europei de Est, este importantă determinarea sistemului de indicatori ce ar asigura o reformare sustenabilă a acestora. În articol sunt prezentate viziuni asupra sistematizării factorilor ce infl uenţează reformele sustenabile ale sistemelor de pensii naţionale și rezultatele studiului privind relaţia dintre factorul creșterii economice și îmbătrânirea populaţiei, realizat pentru 10 ţări din regiunea Europei de Est și o serie cronologică 2010-2021. Datele obţinute privind coefi cientul de corelare între creșterea economică și rata populaţiei în vârstă confi rmă cercetările recente ale altor autori, realizate pentru 15 ţări europene în aceeași perioadă, potrivit cărora rata populaţiei în vârstă are un impact de nivel mediu asupra creșterii economice pentru cel puţin o jumătate din ţările analizate și pentru încă o treime de ţări nu există nicio relaţie dintre economie și populaţia 65+. Puterea relaţiei dintre economie și populaţia vârstnică în perioada anilor 2010-2021 a fost foarte slabă în toate ţările din regiunea Europei de Est. Mai mult, în Cehia și la nivelul regiunii această dependenţă ar putea fi considerată ca inexistentă, valorile coefi cienţilor de corelare fi ind aproape de 0. Doar pentru Slovacia coefi cientul de corelare arată o dependenţă puţin mai puternică, dar slabă și cu sens invers, ca și pentru Belarus, Republica Moldova și Rusia. Analiza realizată de autori nu validează povara tot mai mare a îmbătrânirii populaţiei în economiile est-europene, ceea ce înseamnă lipsa nevoii de a reorienta cheltuielile publice sociale către cheltuieli mai mari legate de vârstă în perioada analizată. Studiul confi rmă natura contradictorie a factorului creșterii vârstei de pensionare, astfel acesta ar putea fi eliminat din lista factorilor benefi ci ai reformării sustenabile a pensiilor, iar relaţia cauză-efect dintre creșterea economică și rata populaţiei vârstnice ar putea fi neglijată. Acest studiu completează datele privind diferenţele dintre ţările europene din regiunea de est și ţările din vestul și nordul Europei și ar avea impact asupra politicilor de reformare a sistemelor de pensii naţionale, mai ales în contextul paradigmei politice care susţine conceptul unui impact negativ al îmbătrânirii asupra creșterii economice.