Subiectul propus în comunicarea noastră, bazat pe romanul „Sérotonine” de Michel Houellebecq, are în centru examinarea efectelor pragmatice de ordin cultural, istoric, spațial ș.a. rezultate din conlucrarea într-un text literar a două tipuri de informații: estetică și specializată. În contextul traducerii, o atare co-funcționare pune în evidență efortul dublat sau chiar triplat al traducătorului în intenția de a păstra în textul tradus cele mai fine nuanțe ale interferențelor de conținut literar-specializat și ale efectelor produse asupra destinatarului originalului în vederea transmiterii cât mai fidele a conținuturilor respective către destinatarul-țintă. Vorbim și despre condiția pusă în fața traducătorului de a poseda suficiente competențe pentru transferul intercultural și interlingual al unui amalgam informațional dintr-o limbă-cultură sursă într-o limbă cultură țintă, în special în condițiile operării cu un tip de informație puternic marcată de realitățile culturale ale unui spațiu cultural, social și lingvistic, cum este cea din domeniul gastronomiei. Procesul de traducere pornește de la o abordare cognitivă a informației specializate, care pretinde a nu fi marcată de valori conotative, tocmai spre extragerea unor atare valori, generate în textul literar ca urmare a efectelor pragmatice produse de informația specializată inserată în cadrul literar. Putem vorbi despre intenția de a introduce cititorului în contextul concret ale operei literare, concretizarea situației în care se desfășoară acțiunea, caracterizarea personajelor etc. Demersul interpretativ motivează traducătorul să fie conștient în alegerea semnificațiilor potrivite pentru acest substrat funcțional în vederea obținerii efectelor pragmatice comparabile cu cele din original, dar și pentru a evita niște erori de traducere care ar putea afecta calitatea produsului final al operației respective.

The proposed topic of our communication, based on the novel "Sérotonine" by Michel Houellebecq, is focused on the investigation of the pragmatic effects of cultural, historical, spatial and other types of information resulting from the conjunction in a literary text of two information types: aesthetic and specialized. In the context of translation, such co-functioning highlights the translator's twofold or even threefold effort to preserve the finest nuances of the interference of literary-specialised content in the translated text and the effects produced on the recipient of the original to convey the content as faithfully as possible to the target audience. We also refer to the translator's prerequisite of possessing sufficient skills for the intercultural and interlingual transfer of an amalgam of information from a source language-culture into a target languageculture, especially when dealing with information that is highly influenced by the cultural realities of a cultural, social and linguistic area, such as gastronomy. The translation process starts from a cognitive approach to specialised information, claiming not to be marked by connotative values, precisely towards retrieving such values, generated in the literary text due to the pragmatic effects produced by the specialised information embedded in the literary framework. We can refer to the intention of inserting the reader into the specific context of the literary work, the specificity of the situation in which the action takes place, the nature of the characters, etc. The interpretative process motivates the translator to be conscious in choosing the appropriate meanings for this functional substrate to achieve comparable pragmatic effects with the original, and to avoid translation errors that could affect the quality of the final product.