Apariția omului pe pământ a adus cu sine și problema securității umane. Și dacă în societatea tribală pericolul era prognozabil: cataclisme naturale, atacul animalelor sălbatice și a potențialilor dușmani, apoi în mileniul trei numărul și gravitatea pericolelor este cu mult mai mare, dintre care distingem pericole: militar, ecologic, climateric, cibernetic, religios, etnic, economic, pandemic, alimentar, migrației, demografic, criminalității, drogurilor ș.a. Clasificarea pericolelor pentru securitatea umană ne permite să facem diferența în potențialul ascuns al acestor factori de risc și să asigurăm suportul juridic pentru a califica gradul de pericol și de-a reacționa adecvat la situațiile neprevăzute. În același contextб securitatea umană e în relație directă cu dezvoltarea umană, care-și propune în mileniul III să modifice paradigma existentă până mai recent, trecând accentul de pe importanța statului pe primatul individului, ceea ce schimbă radical tabloul dezvoltării umane și al securității umane.

The appearance of man on earth also brought with it the problem of human security. And if in tribal society the danger was predictable: natural cataclysms, the attack of wild animals and potential enemies, then in the third millennium the number and severity of dangers is much greater, among which we distinguish dangers: military, ecological, climatic, cybernetic, religious, ethnic, economic, pandemic, food, migration, demographic, crime, drugs, etc. The classification of human security hazards allows us to distinguish the hidden potential of these risk factors and provide legal support to qualify the degree of danger and react appropriately to contingencies. In the same context, human security is directly related to human development, which aims in the third millennium to modify the existing paradigm until recently, shifting the emphasis from the importance of the state to the primacy of the individual, which radically changes the picture of human development and human security.