Problema formării personalității elevului prin educație axiologică este abordată din perspectivă teoretică și praxiologică, dar și normativă, la nivel de principiu de politică școlară, consacrat în România și în Republica Moldova. Din perspectivă teoretică, educația axiologică are în vedere trei categorii de valori pedagogice implicate direct în formarea elevului: valorile-scop, valorile-normă și valorile-mijloc. Din perspectivă praxiologică, reprezintă fundamentul principal al elaborării curriculumului școlar centrat asupra finalităților educației. Dimensiunea axiologică a curriculumului actual este accentuată în principalele documente de politică a educației elaborate în ultimi ani, raportate în mod activ la competențele-cheie. Din perspectivă normativă, educația axiologică devine un principiu de politică școlară implicat în acțiunile care conduc la proiectarea curriculară a procesului de învățământ. Practic, educația axiologică se afirmă ca principiu de acțiune aflat „în căutarea unor noi valori”: etice și intelectuale, profesionale (tehnologice) și artistice, politice (democratice) și comunitare (naționale și internaționale), orientate spre „un umanism științific, pentru creativitate și angajare socială”.

The problem of forming the student’s personality through axiological education is approached from a theoretical and praxiological perspective, as well as a normative one, at the level of a school policy principle established in Romania and the Republic of Moldova. From a theoretical perspective, axiological education considers three categories of pedagogical values directly involved in student formation: the goal values, the norm values, and the means values. From a praxiological perspective, axiological education represents the main foundation involved in the development of the school curriculum centered on the purposes of education (the ideal, the goals, and the objectives of education and training). The axiological dimension of the current curriculum is emphasized in the main education policy documents, developed in recent years, activities related to the key competencies. From a normative viewpoint, axiological education becomes a school policy principle involved in the actions that lead to the curricular design of the educational process. Practically, axiological education asserts itself as a principle of action “in search of new values”: ethical and intellectual, professional (technological) and artistic, political (democratic), and community (national and international), oriented towards “a scientific humanism, for creativity and social engagement”.