Articolul prezintă reflecții de ordin teoretic și practic despre rolul dialogului dintre generații în educația nonformală. Se insistă asupra deplasării accentelor în domeniul socioumanistic de la „conflictul dintre generații”, care, oricum, rămâne, în psihologie, ca o caracteristică fundamentală în psihologia vârstelor, la „solidaritatea dintre generații”. Eforturile conjugate, în acest sens, din partea actorilor educației contribuie la asigurarea bunăstării personale și comunitare și la transmiterea echilibrată a experiențelor și a valorilor perene. Documentele europene și bunele practici la capitolul dat analizează și concretizează această situație.

The article presents theoretical and practical reflections on the role of dialogue between generations in non-formal education. It is insisted on shifting the emphasis in the socio-humanistic field from the "conflict between generations", which remains in psychology anyway, as a fundamental characteristic in the psychology of ages, to "solidarity between generations". The combined efforts in this sense on the part of the actors of education contribute to ensuring personal and community well-being, but also to the balanced transmission of perennial experiences and values. The European documents and good practices in the given chapter analyze and concretize the given situation.