În contextul globalizării, relevanța problemelor legate de interacțiunea dintre limba și cultura a căpătat o actualitate fără precedent. Lucrarea de față se axează pe analiza modalităților de reprezentare lingvistică a dimensiunilor culturale fundamentată de materialului faptic din limbile română, rusă și germană. Această problemă semnificativă din lingvistica modernă, este studiată din perspectiva diferitelor discipline, cum ar fi semasiologia, traductologia, etnolingvistica, etnopsihologia etc., ceea ce se reflectă în numeroase studii ale autorilor din Republica Moldova și străinătate. Considerăm că semantica unităților polilexicale stabile este domeniul în care cultura și limba interacționează cel mai strâns. Sistemele semantice ale diferitelor limbi conțin elemente incongruente care transmit informații specifice din punct de vedere cultural, cunoscute de reprezentanții unui anumit grup etnic. Identificarea acestora din urmă devine posibilă atunci când se compară limba în cauză cu alte limbi, precum și atunci când se stabilește natura legăturii cultural-lingvistice. Diferitele grade de transparență a legăturilor cultural-lingvistice influențează forma de exprimare a specificului național-cultural: de la implicită în structura și semantica unității polilexicale stabile la explicită, stabilită, de exemplu, atunci când se desemnează realități.

In the context of globalisation, the relevance of the issues related to the interaction between language and culture has become unprecedentedly relevant. The present paper aims to examine the ways of linguistic representation of cultural dimensions based on factual material from Romanian, Russian and German. In modern linguistics, the issue is studied from the perspective of various disciplines, such as semantics, translationology, ethnolinguistics, ethnopsychology, etc., which is reflected in numerous studies by authors from the Republic of Moldova and abroad. We consider the semantics of stable polylexical units to be the area where culture and language interact most closely. The semantic systems of different languages contain incongruent elements that express culturally specific information known to representatives of a particular ethnic group. Identifying them becomes possible when comparing the language concerned with other languages, and when establishing the nature of the cultural-linguistic relation. Different degrees of the transparency of cultural-linguistic relations influence the form of expression of national-cultural specificity: from implicit in the structure and semantics of the stable polylexical unit to explicit, established, for example, when designating realities.