This article is an attempt to investigate the divergences in meaning of the variants of English spoken worldwide under the semantic and structural perspective. From the philosophical standpoint, the identity/alterity dichotomy and/or unity is applicable to the scope of this article in that structural convergence falls under the definition of identity, whereas the semantic divergence is defined by the philosophical category of alterity. It is well-known that due to several factors as geographical isolation, cultural identity, regional features, along with others, have led to the development of new connotations ranging from shades of meaning to utterly novel significances, which may puzzle both native speakers originating from other regions or the non-native speakers. One of the aims of the present article is to elucidate the different meanings ascribed to the same words or structures in relation to the variants of English spoken in the UK, USA, Canada and Australia, and a special emphasis has been put on the underlying differences between British and American concepts that may lead to ambiguities, which subsequently may grow into misunderstandings. Another aspect that we have considered here is the translation into Romanian of sentences containing such structures with differing concepts depending on the region where it is used. The third focus of this paper is to provide meaningful recommendations to the translators and/or language learners on avoiding the translation traps and correctly get the message of the sentence where a regionalism has been in use, or on being able to timely identify the non-standard meaning of the word. Nevertheless, the multiplicity of meanings attributed to English structures worldwide (alterity) is thought of as an asset rather than a loophole not only by linguists who study the incongruent-pace evolution of English in different corners of the world, but by the native speakers as well. Incidentally, thinkers as Levinas, Castoriadis, and Baudrillard describe the alterity as a transcendent phenomenon stimulating diversity, and hence, progress.

Acest articol este o încercare de a investiga divergențele de sens ale variantelor de engleză vorbite la nivel global din perspectiva semantică și structurală. Din punct de vedere filosofic, dihotomia și/sau unitatea identitate/alteritate este aplicabilă domeniului de studiu al acestui articol în sensul că convergența structurală se încadrează în definiția identității, în timp ce divergența semantică este definită drept categorie filozofică a alterității.Este binecunoscut faptul că, datorită mai multor factori precum izolarea geografică, identitatea culturală, trăsăturile regionale, împreună cu altele, au dus la dezvoltarea noilor conotații, de la nuanțe de semnificație la semnificații cu totul noi, care pot nedumeri atât vorbitori nativi proveniți din alte regiuni cât și vorbitorii non-nativi. Unul dintre scopurile prezentului articol este acela de a elucida semnificațiile diferite atribuite acelorași cuvinte sau structuri în raport cu variantele de engleză vorbite în Marea Britanie, SUA, Canada și Australia, și s-a pus un accent deosebit pe diferențele care stau la baza. între conceptele britanice și cele americane care pot duce la ambiguități, care ulterior ar putea degenera în neînțelegeri. Un alt aspect pe care l-am elucidat aici este traducerea în limba română a propozițiilor care conțin astfel de structuri cu concepte diferite în funcție de regiunea în care sunt utilizate. Al treilea obiectiv al acestei lucrări este de a oferi recomandări semnificative traducătorilor și/sau celor care studiază limba engleză cu privire la evitarea capcanelor de traducere și pentru a atinge comprehensiunea mesajul propoziției în care a fost folosit un regionalism sau pentru a putea identifica în timp util sensul non-standard a cuvântului. Cu toate acestea, multitudinea semnificațiilor atribuite structurilor engleze (alteritate) din întreaga lume este considerată mai degrabă un atu decât o lacună nu numai de lingviștii care studiază evoluția în ritm incongruent a limbii engleze în diferite colțuri ale lumii, ci și de vorbitorii nativi. De altfel, gânditori precum Levinas, Castoriadis și Baudrillard descriu alteritatea ca un fenomen transcendent care stimulează diversitatea și, prin urmare, progresul.