We are dangerous when we don't understand the responsibility we have for how we act, feel and think, says Marshall Bertram Rosenberg, American psychologist, mediator, author and professor. In fact, each person bears a particular responsibility for what they say, influenced or not, by the mood they are in at the time. Emotivity is considered a linguistic category, which classifies the affective/emotive lexicon (linguistic means that designate emotions according to the presence of semantic emotional signs or affective, connotative or potentially affective lexemes). Assuming that all discourses have a direct or indirect link to a field of science, then each of them can be called scientific, but not every field can be a science. hus, scientific discourse is a discourse that is as fixed as it is variable. Considering the stage at which science has advanced, we can say that it focuses more on abstraction, schematization, sketching. By emotionality in scientific discourse we mean the inherent semantic property of language to express emotionality as a fact of the psyche, reflected in the semantics of language units, social and individual emotions. The essence of emotional content is subjective evaluation, which is the source of the speaker's emotional state or attitude. Emotionality in scientific discourse is realized in the form of the natural actualization of the author's intention to speak, which is his natural instinct, motivated by the classification of his knowledge through its emotionally meaningful verbalization. A scientific discourse can challenge emotions of interest, anticipation and alertness, but also other emotions, depending on the discussed subject.

Suntem periculoși atunci când nu înțelegem responsabilitatea pe care o avem pentru modul în care acționăm, simțim și gândim, spune Marshall Bertram Rosenberg, psiholog, mediator, autor și profesor american. De fapt, fiecare persoană poartă o responsabilitate specială pentru ceea ce spune, influențat sau nu de starea de spirit în care se află la momentul respectiv. Emotivitatea este considerată o categorie lingvistică care clasifică lexicul afectiv/emotiv (mijloace lingvistice care desemnează emoțiile în funcție de prezența semnelor emoționale semantice sau lexeme afective, conotative sau potențial afective). Presupunând că toate discursurile au o legătură directă sau indirectă cu un domeniu al științei, atunci fiecare dintre ele poate fi numit științific, dar nu orice domeniu poate fi o știință. Astfel, discursul științific este un discurs pe cât de fix, pe atât de variabil. Având în vedere stadiul în care știința a avansat, putem spune că se concentrează mai mult pe abstractizare, schematizare, schiță. Prin emoționalitate în discursul științific înțelegem proprietatea semantică inerentă a limbajului de a exprima emoționalitatea ca un fapt al psihicului, reflectată în semantica unităților de limbaj, a emoțiilor sociale și individuale. Esența conținutului emoțional este evaluarea subiectivă, care este sursa stării sau atitudinii emoționale a vorbitorului. Emoționalitatea în discursul științific se realizează sub forma actualizării firești a intenției de a vorbi a autorului, care este instinctul său natural, motivat de clasificarea cunoștințelor sale prin verbalizarea ei cu semnificație emoțională. Un discurs științific poate provoca emoții de interes, anticipare și vigilență, dar și alte emoții, în funcție de subiectul discutat.