„Sunt cătărău, dar… mi-au zis Caterev”. Schimbări de identitate în contextul deportărilor
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
259 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478) (1654)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
XENOFONTOV, Ion, PRISAC, Lidia. „Sunt cătărău, dar… mi-au zis Caterev”. Schimbări de identitate în contextul deportărilor . In: Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei, Ed. 1, 14-16 august 2018, Crihana Veche (Cahul). Crihana Veche (Cahul): ICBE, 2018, pp. 58-59. ISBN 978-9975-87-410-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei 2018
Conferința "Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei"
1, Crihana Veche (Cahul), Moldova, 14-16 august 2018

„Sunt cătărău, dar… mi-au zis Caterev”. Schimbări de identitate în contextul deportărilor

CZU: 94(478)

Pag. 58-59

Xenofontov Ion12, Prisac Lidia3
 
1 Universitatea de Stat din Moldova,
2 Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”,
3 Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 19 decembrie 2022


Rezumat

În anul 2017, pe 10 august, în contextul unor cercetări de teren efectuate în satul Olănești, raionul Ștefan-Vodă, autorii studiului enunțat l-au intervievat prin metoda interviului semistructurat pe Vasile Caterev, născut la 6 octombrie 1937 și deportat în 1941 în Kazahstan. Martorul direct al deportărilor, Vasile Caterev, actualmente este unicul olăneștean supraviețuitor al deportărilor din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Comunicarea pe care o propunem are în vizor prezentarea destinului individual conectat la cel colectiv, drama despărțirii familiilor în cadrul primului val de deportări din RSS Moldovenească, traseul spre Kazahstan, mediul intrus, identitatea versus alteritatea, frământările copilăriei etc. Conexiunea cu marile evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, strategiile de supraviețuire în spațiul exilat. Totodată, urmează să fie prezentat un caz în care prenumele persoanei deportate a fost rusificat, element ce reflectă politica de deznaționalizare promovată de autoritățile sovietice, precum și prezentarea unor elemente de genealogie și onomastică locală. Un alt aspect abordat rezidă în descifrarea vieții protagonistului după reabilitare, „filosofia de viață” și mesajul împăciuitor pe care îl promovează acesta.