Este cunoscut că Basarabia a fost înglobată unui Imperiu – Imperiul Rus, ce se erija ca protector al Ortodoxiei. Anume în persoana Bisericii Ortodoxe, față de care populația autohtonă era fidelă, administrația țaristă a văzut un instrument util din mai multe puncte de vedere, dar îndeosebi pentru a cataliza procesul de rusificare. Perioada incipientă, sub Gavriil Bănulescu-Bodoni și Dimitrie Sulima, a fost una în care limba română era folosită majoritar și în cult, și în publicarea cărților religioase, și în instruirea clerului. Cu trecerea timpului, rusificarea a instituției înseși, dar și cerințele ce urmau a fi implantate de către aceasta, au devenit tot mai presante. Scopul principal al cercetării rezidă în a evidența linia directoare din punct de vedere lingvistic a administrației țariste, cu referire la Biserica Ortodoxă, pe baza materialului faptic selectat din Buletinul Eparhiei Chișinăului (Kișinevskie Eparhialnâe Vedomosti).