| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 332 13 |
| Ultima descărcare din IBN: 2023-07-23 15:48 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 94:81’1(478):27-523”1867-1871” (1) |
| Istoria generală (531) |
| Limbi (3301) |
 SM ISO690:2012DEMERJI, Sergiu. Politica lingvistică în cadrul Bisericii Ortodoxe din Basarabia după Kişinevskie Eparhialnâe Vedomosti (1867-1871). In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 32, 27-28 octombrie 2022, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2022, Ediția 32, p. 151. ISBN 978-9975-166-14-0 (PDF). |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. Ediția 32, 2022 |
||||||
|
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. " 32, Chisinau, Moldova, 27-28 octombrie 2022 | ||||||
|
||||||
| CZU: 94:81’1(478):27-523”1867-1871” | ||||||
| Pag. 151-151 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Este cunoscut că Basarabia a fost înglobată unui Imperiu – Imperiul Rus, ce se erija ca protector al Ortodoxiei. Anume în persoana Bisericii Ortodoxe, față de care populația autohtonă era fidelă, administrația țaristă a văzut un instrument util din mai multe puncte de vedere, dar îndeosebi pentru a cataliza procesul de rusificare. Perioada incipientă, sub Gavriil Bănulescu-Bodoni și Dimitrie Sulima, a fost una în care limba română era folosită majoritar și în cult, și în publicarea cărților religioase, și în instruirea clerului. Cu trecerea timpului, rusificarea a instituției înseși, dar și cerințele ce urmau a fi implantate de către aceasta, au devenit tot mai presante. Scopul principal al cercetării rezidă în a evidența linia directoare din punct de vedere lingvistic a administrației țariste, cu referire la Biserica Ortodoxă, pe baza materialului faptic selectat din Buletinul Eparhiei Chișinăului (Kișinevskie Eparhialnâe Vedomosti). |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Demerji, S.</dc:creator> <dc:date>2022</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Este cunoscut că Basarabia a fost înglobată unui Imperiu – Imperiul Rus, ce se erija ca protector al Ortodoxiei. Anume în persoana Bisericii Ortodoxe, față de care populația autohtonă era fidelă, administrația țaristă a văzut un instrument util din mai multe puncte de vedere, dar îndeosebi pentru a cataliza procesul de rusificare. Perioada incipientă, sub Gavriil Bănulescu-Bodoni și Dimitrie Sulima, a fost una în care limba română era folosită majoritar și în cult, și în publicarea cărților religioase, și în instruirea clerului. Cu trecerea timpului, rusificarea a instituției înseși, dar și cerințele ce urmau a fi implantate de către aceasta, au devenit tot mai presante. Scopul principal al cercetării rezidă în a evidența linia directoare din punct de vedere lingvistic a administrației țariste, cu referire la Biserica Ortodoxă, pe baza materialului faptic selectat din Buletinul Eparhiei Chișinăului (Kișinevskie Eparhialnâe Vedomosti).</p></dc:description> <dc:source>Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. (Ediția 32) 151-151</dc:source> <dc:title>Politica lingvistică în cadrul Bisericii Ortodoxe din Basarabia după Kişinevskie Eparhialnâe Vedomosti (1867-1871)</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
