Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2022-01-15 17:59 |
![]() GHIDIRIM, Gheorghe, MIŞIN, Igor, MIŞINA, Ana, ZAHARIA, Sergiu, ZAHARIA, Serghei. Particularități de diagnostic și tratament chirurgical al endometriozei cicatricei postoperatorii. In: Arta Medica , 2015, nr. 3(56), pp. 41-42. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 3(56) / 2015 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
Pag. 41-42 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Introducere: Endometrioza cicatricei postoperatorii (ECP) reprezintă o patologie rară, dificilă în diagnostic. Cel mai frecvent ECP este condiționată de chirurgia obstetricală și actualmente se observă tendința creșterii incidenții ECP, asociată de sporirea numărului operațiilor cezariene. Material și metode: Studiul constă în analiza a 30 cazuri de ECP tratate chirurgical la baza a două Clinici pe parcursul anilor 1991-2014. Rezultate: Vârsta medie a pacientelor cu ECP a constituit 30,4±1,1 ani. A predominat ECP a peretelui abdominal anterior 80% (24/30). La stabilirea diagnosticului au fost utilizate metode imagistice: ultrasonografie, USG cu doplerografie, TC și RMN. Au fost constatate particularitățile caracteristice pentru ECP: prevalența în unghiul stâng al cicatricei postoperatorii după incizia Pfannenstiel (78,3%, p<0,0001), ECP monofocal (90%, p<0,0001), localizare în fascie și mușchi (62,5%, p<0,0001). Toate pacientele au suportat intervenție chirurgicală cu excizia ECP “en bloc” depășind 5-10 mm în limitele țesuturilor sănătoase. Lichidarea defectului abdominal cu suturarea aponevrozei “tension free” (n=15), plastia peretelui abdominal cu material sintetic (n=3). În 4 cazuri au fost efectuate intervenții simultane. Examenul histopatologic al macropreparatelor înlăturate confirmă diagnosticul de ECP și precizează că intervenția chirurgicală a fost radicală (R0). Perioada medie de supraveghere a constituit – 8,8±1,3 ani, recidive nu au fost. Concluzii: Un avantaj al tomografiei computerizate și rezonanței magnetico-nucleare este sensibilitatea majoră în depistarea formațiunilor de dimensiuni mici, leziunilor hemoragice și determinarea gradului de extindere a procesului în țesuturile adiacente. Tratamentul chirurgical prin excizia “en bloc” cu 5-10 mm în limitele țesutului sănătos (rezecția R0) cu păstrarea integrității formațiunii, se consideră metoda de bază în tratamentul ECP și prevenirea recidivei |
||||||
|