Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
463 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-09 10:45 |
SM ISO690:2012 TIHAI, Olga, HADJIU, Svetlana, SPRINCEAN, Mariana, CĂLCÎI, Cornelia, LUPUŞOR, Nadejda, BEJAN, Nadejda, REVENCO, Ninel. Malformatiile congenitale cerebrale la copii: cosideratii clinico-genetice. In: Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania, 2018, nr. 3(24S), pp. 73-74. ISSN 2068-8040. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania | ||||||
Numărul 3(24S) / 2018 / ISSN 2068-8040 | ||||||
|
||||||
Pag. 73-74 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Malformațiile congenitale cerebr a(lMe CC) reprezintă devieri de dezvoltare embrionară care deteriorează formarea și funcționarea normală a oaselor craniene și implicit a creierului. MCC rezultă dintr-o tulburare a dezvoltării embrionare, care are loc în perioada cuprinsă între concepere și a IV-a lună de sarcină. Potrivit datelor OMS, anual se nasc circa 7,5 mln. de nou-născuți cu malformații congenitale cerebrale severe, anomalii cromozomiale şi boli genetice. În structura cauzelor mortalității înregistrată în anii 2010-2014, malformațiile congenitale cerebrale se plasează pe al doilea loc, constituind 25,2 % în anul 2010 și 32,1 % în anul 2014 din numărul total al copiilor de până la un an de viață. Impactul major al frecvenţei acestor stări patologice la copii se explică prin faptul că influenţa anumitor factori teratogeni şi mutageni pe parcursul perioadelor precoce ale ontogenezei generează apariţia modificărilor genotipice şi fenotipice la fetuşi. Cauzele malformațiilor congenitale cerebrale pot fi: factorii endogeni (modificările structurilor ereditare – mutații, patologiile somatice materne, supramaturarea celulelor sexuale, vârsta părinţilor), factorii exogeni (factori fizici, chimici, biologici), factori necunoscuți, la fel și vaccinarea în sarcină. Conform datelor din literatura de specialitate, una din cauzele MCC o constituie dereglarea genelor în ciclul de bază al metabolismului folaților sau metioninsintaza. Frecvența incidenței carenței heterozigote MTHFR în populație este mai mare decât forma homozigotă a defectului genetic. În cazul defectului homozigotei MTHFR se înregistrează diverse afecțiuni ale sistemului nervos. Prin urmare, metabolismul complet al acidului folic (AF) este modulat de câteva coenzime folate. Funcția de bază a unei coenzime rezidă în modularea traseului metabolic prin acceptarea sau cedarea grupei monocarbonice. Astfel de MCC sunt asociate cu semne neurologice: retard mental, hipotonie, retard al mersului, epilepsie, uneori: hemipareză, ataxie, nistagmus, hipotermie, creșterea rapidă de volum a craniului, semne de hipertensiune intracraniană (cefalee, varsături, letargie, deschiderea fontanelelor). Nu este elaborat un tratament specific în cazul MCC. Managementul terapeutic se ajustează la severitatea problemelor fizice și neurologice. Prognosticul depinde de gradul de severitate a problemelor asociate cum ar fi: convulsiile refractare, paraliziile cerebrale, retardul mental. Diagnosticul diferențiat al MCC se efectuează cu rahitismul florid, chisturi arahnoidiene, macrocefalia congenitală familială. Diagnosticul se confirmă în baza examinărilor paraclinice: monitorizarea creşterii perimetrului cranian la sugar şi la copilul mic, ecografia transfontanielară, radiografia craniului, TC/RMN cerebrală, puncţia lombară (la necesitate), ECODoppler al arterelor cerebrale, evaluare neuropsihologică. Consultul medico-genetic prenatal este veriga principală în complexul metodelor indirecte de examinare a femeii gravide cu scopul de profilaxie a bolilor ereditare şi congenitale. |
||||||
Cuvinte-cheie malformații congenitale cerebrale, tulburări neurologice, diagnostic, cerebral congenital malformations, neurological disorders, Diagnosis |
||||||
|