Tumorile cerebrale se întâlnesc la copii cu frecvența de 2-5 / 100.000, ocupând locul doi în structura dece-selor de cancer la vârsta 0-19 ani. Incidența tumorilor cerebelare în Republica Moldova este de 1,54 / 10000 copii cu vârsta până la 18 ani. Tumorile cerebelare fac parte din tumorile fosei posterioare, care se dis-tribuie în felul următor: meduloblastomul – 25-30%, astrocitomul cerebelar – 25%, ependimomul – 15%. În ultimii ani cerebelul e privit ca un organ multifuncțional care participă în realizarea și coordonarea atât a funcțiilor motorii, cât și altor funcții precum cele cognitive, viscerale, senzoriale, psihoemoționale, lingvistice, de atenție, etc. În prezent este definit profilul neuropsihologic al adulților tineri, care au fost tratați pentru o tumoră de fosa posterioară în copilărie. Cercetătorii au evaluat simptomele posibile pentru prezența așa-numitului “sindrom afectiv cognitiv cerebelar” la acești pacienți și au demonstrat existența sindromului afectiv cognitiv cerebelos. Cercetătorii implicați în studii neuroimagistice recente au testat rolul cerebelului în circuitele neuronale ce țin de vorbire și executarea unor sarcini lingvistice. Într-un alt studiu, bazat pe manifestările clinice și datele imagistice, s-a stabilit că cerebelul este implicat în achiziția lecturii, prin suprimarea mișcărilor articulare în procesul de citire tacită. Cercetările neurologice, neuroimagistice și neurofiziologice din ultima decadă au arătat implicarea cerebelului în procesele senzoriale și în starea emoțională, inclusiv cele cu origine în sistemul vegetativ, cum sunt foamea și setea, ceea ce face plauzibilă implicarea cerebelului și în alte funcții vegetative. Date din studii recente privind hipercapnia și senzația de insuficiență de aer au demonstrat implicarea cerebelului. A fost demonstrată existență legăturilor cerebelare directe și indirecte cu structurile cerebrale implicate în reglarea proceselor autonome. Existența acestor conexiuni explică multe fenomene vegetative și psihoemoționale apărute în lezarea cerebelară. A fost demonstrat că lobulul floculonodular, vermisul, nucleii fastigiali au conexiuni directe cu sistemul limbic. Experimental a fost stabilit că cerebelul are conexiuni cu nucleii hipotalamusului. Pe de altă parte a fost demonstrată existența legăturilor ipsilaterale hipotalamo-cortico-cerebelare și cerebelo-hipotalamice, precum și, că axonii neuronilor hipotalamusului pătrund în cortexul cerebelului. Interrelațiile cerebelhipotalamus au un caracter funcțional reciproc cu o importanță mare în reglarea funcțiilor vegetative. Cerebelul participă în reglarea autonomă a funcțiilor viscerale (respirație, cardiovasculară, urogenital, etc.). Dar practic toate studiile care demonstrează rolul cerebelului în reglarea funcțiilor vegetative au fost realizate experimental pe animale. În clinica neurologică, neurochirurgicală s-au acumulat informații referitor la dereglările autonome la afectarea cerebelului, în special în cea tumorală. Actualmente nu sunt studii suficiente, la fel, nu este elaborat un algoritm de diagnostic al dereglărilor autonome în afectarea tumorală a cerebelului.

Brain tumors occur in children with a frequency of 2-5 / 100,000, holding the second place in cancer deaths at age 0-19 years. The occurrence of cerebellar tumor in the Republic of Moldova is 1.54 / 10000 in children up to 18 years of age. Brain tumors are part of the posterior fossa tumors, distributed as follows: meduloblastoma - 25-30%, cerebellar astrocytoma 25%, ependimoma - 15%. In the last few years, the cerebellum is regarded as a multifunctional organ that partakes in the realization and coordination of both motor functions and other functions such as cognitive, visceral, sensory, psychoemotional, linguistic, attention, etc. At present, the neuropsychological profile of young adults who have been treated for a posterior fossa tumor in childhood is established. Researchers evaluated the possible symptoms for the presence of the so-called „cerebellar cognitive affective syndrome” in these patients and proved the existence of cerebellar cognitive affective syndrome. Researchers involved in recent neuroimaging studies have tested the role of the cerebellum in neuronal circuits analogous to speech and the execution of linguistic tasks. In another study, based on clinical manifestations and imaging data, it has been established that the cerebellum is involved in the acquisition of reading by suppressing the articular movements in the tacit reading process. Neurological, neuroimaging and neurophysiological researches of the last decade have shown cerebellar involvement in sensory and emotional processes, including those stemming from the vegetative system, such as hunger and thirst, making the cerebellum participation in other vegetative functions plausible. Data from recent studies on hypercapnia and feeling of airlessness have validated cerebellar involvement. The existence of direct and indirect cerebellar links with the brain structures involved in regulating autonomic processes has been confirmed. The existence of these connections explains many vegetative and psycho-emotional phenomena arising in cerebellar injury. It has been shown that floculonodular lobe, vermis, fastigial nuclei have direct connections to the limbic system. Experimentally, it was established that the cerebellum has connections to the hypothalamus nuclei. On the other hand, hypothalamic-corticocerebellar and cerebellum-hypothalamic ipsilateral connections have been demonstrated, and that the axons of the hypothalamus neurons penetrate into the cortex of the cerebellum. Cerebellum-hypothalamus interrelationships have a mutually functional character with great importance in regulating vegetative functions. The cerebellum participates in autonomic regulation of visceral functions (respiration, cardiovascular, urogenital, etc.). But practically all studies demonstrating the role of the cerebellum in regulating vegetative functions have been experimentally performed on animals. In the neurological, neurosurgical clinic, information about autonomic disorders in cerebellar affection, especially regarding tumors has been collected. There are currently insufficient studies, and no algorithm to diagnose autonomic disorders in cerebellar tumor affection is developed.