Articolul precedent |
Articolul urmator |
333 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-06 10:23 |
SM ISO690:2012 CHINTEA, Pavel, BOBEICĂ, Valentin, ŞVEŢ, Stepan. Saponine steroidice bioactive din deşeuri agroindustriale ale plantelor leguminoase. In: Ecological Chemistry, Ed. 3rd, 20-21 mai 2005, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2005, 3rd, pp. 312-313. ISBN 9975-62-133-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Ecological Chemistry 3rd, 2005 |
||||||
Conferința "Ecological Chemistry" 3rd, Chişinău, Moldova, 20-21 mai 2005 | ||||||
|
||||||
Pag. 312-313 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În Republica Moldova pot fi colectate cantităţi mari de reziduuri agricole a mai multor plante leguminoase care se cultivă la scară industrială: părţi aeriene şi subterane de ardei (Capsicum annum L.), vinete (Solanum melongena L.), roşii (Licopersicon esculentum L.) ş.a. De asemenea în urma prelucrării industriale a fructelor acestor plante rămân în cantităţi mari anumite deşeuri: seminţe de tomate şi ardei, reziduul fructelor de tomate după obţinerea sucului şi pastei de tomate. Prin extragere cu solvenţi organici nepolari (eter dietilic, benzen, cloroform) din seminţele-deşeuri de ardei, tomate, vinete, tutun se obţin uleiuri grase. Seminţele degresate şi rădăcinile de vinete sunt caracterizate în urma cercetărilor noastre ca surse bogate (1-2%) de saponine biologic active. Saponinele furostanolice din seminţele de tomate şi ardei s-au dovedit a fi stimulenţi ai creşterii şi dezvoltării plantelor şi stau la baza agropreparatelor „Ecostim” şi „Moldstim” înregistrate în Moldova (a se vedea Registrul de Stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, Chişinău, 2003, pag. 206). Rădăcinile de vinete s-au dovedit a fi o sursă bogată de glicozide steroidice cu un spectru larg de activităţi biologice: fitostimulente, antibacteriene, antioxidante, în dependenţă de structura lor chimică. Nesintetice, de provenienţă naturală, uşor degradabile în mediul înconjurător aceste preparate nu creează vreun presing ecologic asupra mediului, nu pot polua producţia agricolă. Aplicate pe parcursul mai multor ani s-a constatat că acestea pot reduce riscul unor boli pentru plantele de tomate, spicoase, sfecla de zahăr, tutun, prin accelerarea creşterii şi depăşirea rapidă a fazelor vulnerabile. Roada sporeşte în medie cu 5-20% în dependenţă şi de celelalte condiţii ecologice. Prin urmare, deşeurile nominalizate trebuie privite ca materie primă pentru obţinerea SBA cu semnificaţie ecologică. |
||||||
|