Una dintre cele mai efective, economice şi actuale metode de testare a nivelului de poluare atmosferică, este bioindicaţia. Lichenii dispun de o înaltă sensibilitate la calitatea aerului. Factorii negativi asupra vitalităţii lichenilor sunt consideraţi: concentraţia SO2 şi NOx în aer, umiditatea scăzută, gazele de eşapament etc. [1,3,4,5]. În an. 2004-2005 au fost studiate ecosistemele: parcurile „Valea Gîştelor”, „Ştefan cel Mare”, ”Scuarul Catedralei” şi “Grădina Zoologică”, cu amplasare geografică şi altitudine diferită. Au fost depistate 17 specii de licheni, majoritatea (14), avînd tal folios (Parmelia, Physcia, Xanthoria, Lecanora, etc.), recomandate ca forme pentru indicaţie, deoarece au o suprafaţă mai mare de contact cu poluanţii. Dintre cei mai frecvenţi bioindicatori au fost Physcia caesia (80%),Physcia hispida (80%),Physcia ascendens (40%), dar, spre regret, ele nu sunt considerate indicatori veritabili. Din contra, prezenţa speciilor Ramalina fraxinea (15%), Evernia prunastri (5%), Ramalina farinacea (3%), chiar şi cu un grad scăzut de acoperire a ritidomului, denotă o calitate bună a aerului, adică ele prezintă indicatori veritabili![4]. Gazdele cele mai preferate sunt arborii cu ritidomul alcalin - Populus alba, Tilia cordata, Salix caprea, Acer platanoides( 45%- 80% din suprafaţă). Diversitatea lichenilor descreşte de la N spre S (“Valea Gîştelor”-14 specii, parcul “Ştefan cel Mare” -9 specii, parcul “Scuarul Catedralei”-3 specii, excepţie fiind “Grădina Zoologică”- 8 specii), autenticitatea indicaţiei considerîndu-se I-III după [2]. În baza diversităţii specifice, abundenţei şi gradului de toleranţă faţă de poluanţii atmosferei, putem confirma faptul că ecosistemul “Valea Gîştelor” reprezintă o “zonă nepoluată” atmosferic cu tendinţe spre o poluare uşoară a aerului; ecosistemele Scuarul Catedralei, Grădina Zoologică-“zone de luptă” (aer poluat), iar parcul Ştefan cel Mare-zona cu “poluare evidentă” (aer moderat poluat).