Studiul procesului de mineralizare a îngrăşămintelor organice în funcţie de dozele aplicate şi condiţiile hidrotermice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
281 7
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-09 17:55
SM ISO690:2012
EMNOVA, Ecaterina, DARABAN, Oxana, DRUŢĂ, Iana. Studiul procesului de mineralizare a îngrăşămintelor organice în funcţie de dozele aplicate şi condiţiile hidrotermice. In: International Conference of Young Researchers , 5-6 noiembrie 2009, Chişinău. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2009, Ediția 7, p. 76. ISBN 978-9975-70-901-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 7, 2009
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 5-6 noiembrie 2009

Studiul procesului de mineralizare a îngrăşămintelor organice în funcţie de dozele aplicate şi condiţiile hidrotermice


Pag. 76-76

Emnova Ecaterina, Daraban Oxana, Druţă Iana
 
Institutul de Genetica şi Fiziologie a Plantelor
 
 
Disponibil în IBN: 4 iunie 2021


Rezumat

În prezent, o atenţie deosebită se acordă agriculturii ecologice şi creării condiţiilor optime pentru degradarea substanţelor organice. Nutrienţii minerali, eliberaţi în urma acestui proces, sunt utilizaţi de către plantele de cultură [1]. Multe detalii ale procesului de mineralizare a îngrăşămintelor organice în diferite tipuri de sol rămîn a fi neelucidate, iar dozele propuse necesită concretizare în dependenţă de condiţiile climaterice ale regiunii date. Cercetările date au avut ca scop studierea unor verigi din procesele de mineralizare a gunoiului de grajd în sol în condiţii controlate de laborator şi determinarea conţinutului formelor minerale de azot şi fosfor. Drept obiect de studiu a servit cernoziomul de tip carbonatic, care a fost amplasat în vase a cîte 1 Kg de sol, în 4 repetiţii. La sol s-a adăugat 2 doze de îngrăşăminte 10 şi 20 g gunoi de grajd / Kg de sol (ce corespunde dozei de 30 şi 60 t/ha). Vasele, în dependenţă de variante, au fost incubate la temperaturi de 10-15°C şi 25-28°C şi supuse la 2 condiţii hidrice diferite: 60% şi 30% CRA (capacitate de reţinere a apei). Probele de sol au fost preluate la momentul montării experienţei, după 1 lună şi după 3 luni de incubare. Mostrele de sol au fost analizate din punct de vedere biochimic şi chimic. Astfel estimîndu-se nivelul activităţii dehidrogenazice, una din cele mai utilizate metode de determinare a activităţii biologice a solului; activitatea enzimatică hidrolitică: ureazică şi fosfatazei alcaline; conţinutul azotului amoniacal (N-NH4) şi al fosforului mobil (P2O5). Din rezultatele obţinute se desprind următoarele concluzii: 1. Doza de îngrăşăminte a avut o influenţă mai pronunţată asupra activităţii dehidrogenazice şi ureazice (odata cu creşterea dozei de îngrăşăminte s-a majorat şi activitatea), pe cînd valorile activităţii fosfatazice nu s-au modificat esenţial. 2. Nivelul umidităţii solului ce corespunde 60% CRA a condus la majorarea nivelului activităţii dehidrogenazice şi fosfatazei alcaline, pe cînd activitatea ureazică a fost mai înaltă la nivel redus de umiditate (30% CRA). 3. În toate regimurile examinate, între activitatea ureazică şi conţinutul azotului amoniacal, s-a atestat o corelaţie înalt pozitivă. Însă în cazul fosfatazei alcaline şi fosforului mobil legătura corelaţională a fost înalt pozitivă la 25-28C, 60% CRA şi înalt negativă în condiţii hidrice reduse.

Cuvinte-cheie
îngrăşăminte organice, activitate enzimatică hidrolitică, azot amoniacal, fosfor mobil