Sanda Golopenția is one of the most important intellectual figures of the Romanian exile, being the author of books on linguistics, literary semiotics, pragmatics, anthropology, folklore, sociology. Writer and memorialist, editor and translator, professor emeritus at the Department of French Studies at Brown University in Providence, USA, Sandal Golopenția wrote with passion and determination on topical scientific topics, knowing how to inspiringly combine data from various scientific fields and delivering, in this way, a cultural model of interdisciplinarity. From a chronological point of view, the scientific fields on which his writings are structured have the following configuration: The activity of the Sociological School of Bucharest, Literature, Journalism (1982–); Pragmatics, Sociolinguistics, Literary Theory and Cultural Studies (1971–); Transformational Grammar (1967–1978); Poetics and Semiotics (1961–); Cultural Anthropology and Folklore (1961–); F. Structural linguistics (phonology and grammar, 1959– 1966); Literature (essays, memoirs, short prose). With a remarkable openness to spaces for interdisciplinary thinking and research, it offers a model of the scientist who combines rigorous work with the elegance of plastic language, managing to transcend the boundaries of science to a much broader, more complex and seductive epistemological approach.

Sanda Golopenția reprezintă una din figurile intelectuale cele mai importante ale exilului românesc, fiind autoare de cărți de lingvistică, semiotică literară, pragmatică, antropologie, folcloristică, sociologie. Scriitoare și memorialistă, editoare și traducătoare, profesoară emerită la Departamentul de Studii franceze al Universității Brown din Providence, SUA, Sanda Golopenția a scris cu pasiune și determinare despre subiecte științifice de mare actualitate, știind să conjuge în mod inspirat datele diverselor domenii științifice și livrând, în felul acesta, un model cultural de interdisciplinaritate. Din punct de vedere cronologic, domeniile științifice pe care se structurează scrierile sale au următoarea configurație: Activitatea Școlii sociologice din București, Literatură, Publicistică (1982–); Pragmatică, Sociolingvistică, Teorie literară și Studii culturale (1971–); Gramatică transformațională (1967–1978); Poetică și Semiotică (1961–); Antropologie culturală și Folclor (1961–); F. Lingvistică structurală (fonologie și gramatică, 1959–1966); Literatură (eseuri, memorialistică, proze scurte). Având o deschidere remarcabilă pentru spații de gândire și de cercetare interdisciplinare, ea oferă un model al savantului care îmbină munca riguroasă cu eleganța limbajului plastic, reușind să transcendă granițele științelor spre un demers epistemologic mult mai amplu, complex și seducător în aceeași măsură.