Consumul combustibilului şi al altor forme de energie constituie un indicator important de evaluare fie a potenţialului de producţie a economiei naţionale, fie a standardelor de trai ale populaţiei ţării. Republica Moldova, fiind o ţară lipsită de zăcăminte naturale de profil energetic, este puternic dependentă de importul produselor respective, mărimea absolută a cărora, în calcul la echivalent de petrol, constituie aproximativ 3,0 mil tone anual. Aproximativ 50,0 la sută din acest volum enorm al surselor energetice este utilizat pentru întreţinerea sectorului rezidenţial, adică pentru deservirea populaţiei ţării. Există o tendinţă clar evidenţiată de creştere permanentă a consumului surselor energetice în cadrul sectorului rezidenţial cu ritmul de 2,2% anual. Concomitent cu creşterea, la fel de permanentă, a preţurilor de consum, majorarea permanentă a cantităţii resurselor energetice consumate influenţează negativ asupra bunăstării populaţiei ţării – de aici necesitatea elaborării şi utilizării tehnologiilor regenerabile de asigurare a securităţii energetice a ţării. Cu părere de rău, toate eforturile anterior întreprinse de diversificare şi de majorare a capacităţilor autohtone de producere a energiei din resursele regenerabile n-au schimbat esenţial situaţia. În calitate de resurse interne principale de energie au fost şi rămân pădurile Republicii Moldova [1]. Este de menţionat faptul, că toate celelalte forme de provenienţă alternativă a energiei (energie solară, energie vântului, hidroenergie, bioenergie etc.), fiind luate ca un integru, nu depăşesc 5,0% din volumul total de consum al acestora [2, pag. 270]. Alături de cheltuielile considerabile, pe care le suferă economia naţională din cauza importurilor masive ale surselor energetice tradiţionale (gazul natural, produse petroliere, cărbune, energie electrică etc.), Republica Moldova rămâne mult în urmă faţă de alte ţări de pe continentul european în cee ce priveşte atingerea plafonului de 20,0 la sută din sursele regenerabile (alternative) de producere a energiei, o mare parte din care este preconizată să fie sursele bioenergetice. Scopul cercetării îl constituie investigaţiile şi analiza prealabilă a capacităţilor potenţial existente a resurselor biologice noi de provenienţă a energiei, substituirii importului resurselor energetice tradiţionale şi asigurării securităţii energetice a ţării pe contul tot mai accentuat al resurselor regenerabile, în primul rând – biologice. În calitate de metodele principale de cercetare au fost selectate prelucrarea statistică a datelor, analiza şi sinteza, metoda observaţiilor empirice, comparației, descrierii ştiinţifice, grupării etc. În urma investigaţiilor efectuate, s-a evidenţiat că în calitate de o sursă regenarabilă cu potenţial considerabil atât energetic, cât şi economic, practic necunoscută la ziua de astăzi în Republica Moldova, poate fi privită cultura „Miscanthus”. Tot din sursele bibliografice studiate putem concluziona, că potenţialul genetic al unor soiuri de cultură „Miscanthus” poate asigura obţinerea (în condiţii obişnuite) până la 20 tone masa uscată anual în calcul la un hectar. Şi mai important este faptul că mai mult de 50,0 la sută din această masă uscată o reprezintă celuloza cu valoarea energetică de 4200 Kkal/kg sau 18,0 Mdj/kg [3].

Consumption of fuel and other forms of energy is an important indicator of either the production potential of the national economy or the living standards of the country's population. The Republic of Moldova, being a country without fossils resources of energy, is heavily dependent on the import of the respective products, the absolute size of which, considering the equivalent of oil, is about 3.0 million tonnes per year. Approximately 50.0 percent of this enormous volume of energy sources is used to maintain the residential sector, that is, to serve the country's population. There is a clear trend of permanent growth in the consumption of energy sources in the residential sector at a rate of 2.2% per year. Simultaneously with the equally constant rise in consumer prices, the increase in the amount of consumed energy resources has a considerable negative impact on the welfare of the country's population – hence the necessity of the elaboration and use of renewable technologies to ensure the energy security of the country. Unfortunately, all the efforts previously made by diversification and the increase of indigenous capacity to produce energy from renewable resources have not fundamentally changed the situation. As the main internal energy resources were and remain to be the forests of the Republic of Moldova [1]. It is worth mentioning that all the other forms of renewable energy sources (solar energy, wind power, hydropower, bioenergy, etc.), taken as an integrity, do not exceed 5.0% of their total consumption [2]. Along with the considerable costs that the national economy suffers from massive imports of traditional energy sources (natural gas, petroleum products, coal, electricity, etc.), the Republic of Moldova lags behind other European countries in terms of reaching the 20.0 percent ceiling of renewable energy sources, a large part of which is expected to be bioenergy sources. The purpose of the research is to investigate and analyze in advance the potentially existing capacities of new biological resources of energy origin, to substitute the import of traditional energy resources and to ensure the energy security of the country on the ever more accentuated account of renewable resources, primarily biological. As the main research methods were selected the statistical processing of data, the analysis and synthesis, the method of empirical observations, the comparison, the scientific description, the grouping etc. As a result of the carried out investigations, it was revealed that the "Miscanthus" culture can be regarded as a regenerative source with considerable energetic and economic potential, which is practically unknown today in the Republic of Moldova. Also from the studied bibliographic sources we can conclude that the genetic potential of some forms of culture "Miscanthus" can ensure the obtaining (under normal conditions) of up to 20 tons dry substance yearly in the calculation per hectare. More importantly, more than 50.0 percent of this dry substance is cellulose with an energy value of 4200 Kcal/kg or 18.0 Mdj/kg [3].