Se ştie, că floarea soarelui dispune de o plasticitate ecologică semnificativă, datorită faptului că se adaptează bine la oscilaţiile însemnate de temperatură, dezvoltîndu-se normal atât la temperaturi ridicate, de 25-300 C, cît şi la temperaturi mai joase, de 13-170 C [1]. Seminţele de floarea-soarelui încep să germineze, izolat, la 40 C, dar semănatul se efectuează la temperaturi diurne de peste de 70 C în sol, pentru a obţine o răsărire rapidă, viguroasă, uniformă şi o înrădăcinare puternică. În intervalul de la răsărire pînă la apariţia inflorescenţei, planta creşte bine la temperaturi de 15-170 C. S-a determinat că iniţierea florală este mai puţin afectată de deficitul hidric şi mai mult de factorul termic. Această fază se realizează cel mai bine la temperaturi de 180 C, ziua, şi 8-90 C, noaptea. În perioada de înflorire şi formare a seminţelor, temperaturile optime sunt cele de 22-240 C. La înflorire plantele de floarea-soarelui rezistă şi la temperaturi de peste 300 C. În perioada de umplere a seminţelor, temperatura ridicată influenţează negativ cumularea acidului linoleic, în favoarea acidului oleic, contribuind direct la deprecierea calităţii uleiului. Floarea-soarelui consumă multă apă (650 mm sau chiar mai mult), pe întreaga perioadă de vegetaţie. Consumul specific înregistrat în diferite condiţii de cultură pe glob este variabil (de la 360 până la 765 mm), dar recolte mari se obţin îndeosebi la valorile de 400-450 mm, ceea ce rezultă că floarea-soarelui are cerinţe medii faţă de umiditate. Suportă seceta mai bine decât alte plante cultivate, fapt explicabil prin sistemul radicular activ şi profund, prin reducerea transpiraţiei, prin revenirea rapidă la starea de turgescenţă a frunzelor ofilite, dar totodată producţia scade în funcţie de intensitatea şi durata secetelor. Mai ales înainte şi după înflorire (în jur de 40 de zile), floarea-soarelui este extrem de sensibilă la manifestarea fenomenului de secetă [4]. Aşadar, consecinţele stresului hidric asupra producţiei de seminţe şi asupra conţinutului în ulei depind de stadiul fenologic în care este surprinsă planta: perioada de maximă sensibilitate pentru masa seminţelor este situată în stadiul de buton floral de 3 cm şi până la sfârşitul înfloritului; perioada de sensibilitate maximă pentru conţinutul în ulei se situează de la faza de înflorire deplină şi până la începutul maturităţii boabelor. În condiţiile Republicii Moldova, pentru culturile neirigate, insuficienţa precipitaţiilor din a doua jumătate a lunii iulie şi din luna august contribuie la stabilirea recoltelor scăzute. În pofida arealului mare de răspândire în diferite condiţii climatice, în acelaşi timp, temperaturile excesive şi instalarea secetelor de durată în anumite faze sensibile de dezvoltare, devin factorii limitativi în cultivare. Drept exemplu servesc recoltele scăzute ale florii-soarelui în condiţiile secetoase stabilite în anii 2007 şi 2012 pe teritoriul Republicii Moldova. Specificul schimbării climei regionale, şi anume intensificarea procesului de aridizare, cu precădere în lunile iulie şi august, necesită utilizarea concomitentă a unui volum impunător de date ce caracterizează fazele de dezvoltare şi recolta culturii de floarea soarelui, pe de o parte, şi parametrii climatici ce caracterizează condiţiile agrometeorologice de formare a productivităţii acestei culturi, pe de altă parte. Prelucrarea statistică a datelor şi interpretarea spaţială a acestora este posibilă utilizînd Sistemele Informaţionale Geografice [2]. Acest instrument informaţional asigură realizarea unor cercetări complexe necesare pentru luarea măsurilor de adaptare a culturii date, în noile condiţii climatice de cultivare. Materiale iniţiale şi metode de cercetare Aşadar, în estimarea plasticităţii ecologice a florii soarelui, Sistemele Informaţionale Geografice au asigurat în mod operativ prelucrarea, analiza statistică şi spaţio-temporală a datelor multianuale privind: fenologia culturii date şi recolta, temperaturile şi precipitaţiile atmosferice lunare şi extreme colectate de la staţiunile meteorologice din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova. Prelucrarea statistică a datelor a fost efectuată utilizînd programul standard Statgraphics Centurion XV, interpretarea spaţială a datelor a fost obţinută prin in termediul programelor Surfer 8,0 şi ArcGis 9, ArcGis 10.1, cu procedurile de interpolare Spatial Analyst (metodele de interpolare fiind Radial Basic, Kriging, Spline). Pentru estimarea influenţei condiţiilor secetoase asupra productivităţii florii-soarelui a fost utilizat Indicele perioadelor uscate,elaborat la nivel regional [3], exprimându-se prin: ( ) ( ) V VIII V VIII zu Izu X zu − − = ∑ , unde Szu(V-VIII)– suma zilelor uscate înregistrate în perioada mai-august, cînd are loc creşterea şi dezvoltarea intensivă a culturilor agricole, X zu (V-VIII) – media multianuală a zilelor uscate (lunile mai-august). Calificativele I zu permit evidenţierea gradului de ariditate al perioadelor cu zile uscate, prin creşterea valorilor sale. Astfel, în cazul Izu= 2,1 numărul zilelor uscate depăşeşte de două ori media multianuală a acestora, instalându-se o perioadă uscată semnificativă. Drept indicator al „zilelor uscate” serveşte temperatura ridicată a aerului >250 C şi umiditatea relativă scăzută (U<30%). Analiza rezultatelor obţinute Particularităţile actuale de manifestare a regimului termic denotă, că acesta înregistrează o tendinţă de creştere în toate lunile de vară (tabelul 1), pe întreg teritoriul republicii. În acelaşi timp, analiza datelor din tabelul 1 demonstrează o majorare semnificativă (cu 0,5120 C/ an) a temperaturii medii din luna august în partea de sud a republicii. În regimul precipitaţiilor atmosferice, în sudul republicii, se înregistrează şi o tendinţă de scădere a sumelor în toate lunile de vară, cu precădere în luna iulie. Această tendinţă de descreştere se păstrează şi în partea centrală, în lunile iunie-iulie. Estimarea sumelor temperaturilor active (1960- 2010) prin intermediul programului ArcGis, denotă la variabilitatea acestora în funcţie de factorii fizicogeografici locali (altitudinea relativă şi absolută, orientarea şi gradul de înclinaţie al versanţilor) la nivel de raion administrativ (figura 2). Conform modelelor Figura 1. Suportul informaţional privind estimarea pretabilităţii climei pentru creşterea şi dezvoltarea florii-soarelui Tabelul 1. Tendinţa de schimbare a temperaturii medii lunare şi cantităţii precipitaţiilor atmosferice (1960-2012) cartografice elaborate şi histogramelor alăturate, ce demonstrează la predominarea sumelor în teritoriu, acestea denotă, de exemplu, că în Briceni suma temperaturilor active (fig. 2a) constituie predominant 2850-29500 C, iar extremitatea de est a teritoriului însumează valori de peste 30000 C. În partea centrală a ţării (raionul Ialoveni), valorile acestui parametru cresc semnificativ, şi în mare parte în teritoriu acestea predomină în limitele 3200-33500 C. În culoarul văilor rîurilor ce traversează raionul dat, acest nivel este depăşit şi constituie peste 34000 C (figura 2b). În partea sudică a ţării (raionul Cahul), valorile acestui parametru variază în limitele 3450-35500 C. Sudul şi extremitatea vestică a raionului înregistrează cele mai semnificative valori de pe întreg teritoriul ţării, şi anume de peste 36000 C. Cert este faptul că ritmul accelerat al schimbărilor climatice din ultimii ani influenţează şi asupra ritmului de manifestare în timp şi spaţiu a celor mai sensibile faze de dezvoltare faţă de resursele de căldură. Astfel, de exemplu, formarea calatidiului (figura 3), în primul deceniu al secolului XXI, are loc mai devreme cu 4-5 zile, comparativ cu data multianuală a manifestării acestei faze de dezvoltare calculată pentru ultimii 50 de ani (1960-2010). Pentru această cultură, şi înfloritul are loc mai devreme, cu o zi la nord şi cu 3 zile mai devreme la sud (figura 4). În partea de nord această fază are loc pe 17 iulie, faţă de 18 iulie- media multianuală (1960- 2010), iar în partea de sud înfloritul florii-soarelui are loc pe 10 iulie, faţă de 13 iulie, corespunzător. La baza estimării rolului condiţiilor secetoase pentru fazele sensibile de dezvoltare a culturii de floarea-soarelui, a stat Indicele perioadelor uscate, care, la părerea noastră, redă adecvat redă particularităţile actuale de manifestare a zilelor uscate, în condiţiile climei actuale pe teritoriul Republicii Moldova. Estimarea mersului multianual (figura 5) al Indi celui perioadelor uscate (Izu) scoate în evidenţă intensificarea procesului de aridizare din ultimii ani pe teritoriul ţării, ceea ce nu contrazice cercetările anterioare obţinute la acest compartiment [2]. Aşadar, Izu în unii ani, depăşeşte cu mult limita perioadelor uscate periculoase, îndeosebi pentru sudul ţării, ceea ce este util să se ia în consideraţie în cazul evidenţierii impactului fenomenelor meteorologice combinate (regim termic ridicat, umezeală relativă scăzută a aerului) asupra creşterii şi dezvoltării florii-soarelui. Analiza intensităţii şi frecvenţei de manifestare a acestui indice confirmă cele relatate mai sus şi anume că în ultimii ani se atestă depăşirea limitelor ce indică perioadele uscate semnificative. În partea de sud a ţării, constatăm că în 2 cazuri perioadele uscate au depăşit chiar pragul perioadelor uscate periculoase, fiind aproape de limita celor excepţionale. Asemenea condiţii au compromis nu doar creşterea şi dezvoltarea florii-soarelui, ci chiar şi recolta acesteia. Deci, în anumiţi ani concreţi, cum ar fi anul 2007, conform Indicelui perioadelor uscate pe circa 90 % din teritoriul Republicii Moldova, în perioada mai-august s-a instalat o perioadă uscată periculoasă pentru creşterea şi dezvoltarea florii-soarelui (figura 6). Această perioadă uscată îndelungată a determinat obţinerea celor mai scăzute recolte înregistrate în perioada anilor 1960-2010, adică în ultimii 50 de ani (figura 7). Aşadar, marea variabilitate climatică a recoltei florii soarelui, adică devierile substanţiale de la trend din ultimii ani (2007, 2012), sunt determinate de in stalarea perioadelor uscate îndelungate, care în ultimii ani se manifestă mai frecvent şi cu o intensitate mai mare. Aşadar, concluzionăm că, deşi floarea-soarelui se caracterizează printr-o plasticitate ecologică înaltă, cercetările privind schimbările climei actuale şi impactul acestor schimbări în fazele de creştere şi dezvoltare, denotă că perioadele uscate îndelungate pot scădea substanţial randamentul acestei culturi. În acelaşi timp, tendinţele actuale de modificare a climei contribuie la manifestarea mai devreme a fazelor de dezvoltare, ceea ce este extrem de important să se cunoască în practica agricolă. Considerăm că rezultatele cercetărilor efectuate la nivel de raion administrativ ar putea ajuta organele de stat sau persoanele particulare să întreprindă măsuri adecvate de adaptare a acestei culturi către noile condiţii climatice.