Operarea modificărilor în Legea cetăţeniei Republicii Moldova, nuanţată prin dreptul cetăţenilor moldoveni de a deţine două sau mai multe cetăţenii, a condus în mod inerent la modificarea imaginii instituţiei cetăţeniei. În urma recensământului populaţiei, din 2004, cunoaştem că numărul cetăţenilor Republicii Moldova constituie 3.371.082 de persoane, dintre care peste 750.000 cetăţeni moldoveni şi-au manifestat intenţia de a obţine cetăţenia română fie din dorinţa de a-şi defini apartenenţa, fie pentru oportunităţile de circulaţie, de ordin economic şi social pe care le oferă cetăţenia română. Analizând corelaţia dintre numărul total de cetăţeni ai statului RM cu cel al persoanelor care tind să dobândească o cetăţenie străină, putem observa că mai bine de o pătrime din populaţia statului are sau tinde spre a mai avea o cetăţenie. În ceea ce priveşte solicitările de obţinere a cetăţeniei Bulgariei, fenomenul este asemănător, însă mediatizat la un nivel mai redus. FR a adoptat, de asemenea, prevederi care permit proceduri mai avantajoase de obţinere a cetăţeniei pentru cetăţenii ex-URSS care locuiesc în alte state şi există date ce confirmă că un număr important de cetăţeni moldoveni deţin şi cetăţenia statului rus. Această politică este promovată de FR cu o deosebită insistenţă în zonele de conflict din RM (zona transnistreană). Pluralitatea de cetăţenii poate fi privită din aspecte diferite, conotaţiile acestui fenomen fiind de natură diversă. Un vector, de proporţii mai sporite spre care se îndreaptă pluralitatea de cetăţenii, în cazul particular al cetăţenilor din Republica Moldova, este cetăţenia română. Modificările aduse în Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 [1], printr-un ordin al ministrului justiţiei din 15 aprilie 2009 [3], precum şi modificarea legii cetăţeniei prin Ordonanţa de urgenţă 36/2009, publicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 259 din 21/04/2009 [2] în vederea accelerării acordării cetăţeniei române pentru cetăţenii RM, au înlesnit procedura de redobândire a cetăţeniei române de către basarabeni.  Prin modificarea Legii cetăţeniei, a fost eliminată procedura interviului, care îngreuna nejustificat procedura de adoptare a cetăţeniei române. Aceste două modificări legislative au amplificat vizibil fenomenul dobândirii pluralităţii de cetăţenii. Facilitarea redobândirii cetăţeniei române pentru cetăţenii RM de către România (stat-membru a UE) poate fi privită ca o manevră de adaptare a politicii duse de statul român în privinţa imigranţilor noştri, iar aprobarea păstrării cetăţeniei originare − o formă de toleranţă faţă de pluralitatea de cetăţenii. Unul dintre atuurile pluralităţii de cetăţenii este că ea duce la modificarea legislaţiei, concordantă cu politicile liberale adoptate de multe state în vederea îmbunătăţirii situaţiei imigranţilor şi rezidenţilor.  Pluralitatea de cetăţenii conduce la integrarea socioeconomică. Deşi depinde de cadrul legislativ al statului, prezenţa unei duble cetăţenii a statului în care este rezidentă persoana, în cele mai multe cazuri, exclude necesitatea de a deţine un permis de şedere, un permis de lucru, implică protecţia împotriva unei potenţiale deportări, minimalizează dificultăţile administrative etc. [4]. În cazul particular al deţinerii cetăţeniei române de către cetăţenii RM, pluralitatea de cetăţenii permite a circula liber în Europa, fără a deţine viză şi, în mod aleator, dreptul de a munci legal pe teritoriul UE. Factorii ce au favorizat dobândirea pluralităţii de cetăţenii au fost desigur cei economici, precum aflarea statului într-o perioadă lungă de criză, rata şomajului, inflaţia. Toate acestea au determinat cetăţenii RMsă solicite cetăţenia altui stat pentru a avea posibilitatea, cel puţin pentru o perioadă de timp, de a se angaja în câmpul muncii ca să-şi asigure o viaţă decentă. Un alt factor important − dezvoltarea economică şi situaţia demografică din statelemembre UE, inclusiv România, situaţie care încurajează migrarea populaţiei din estul Europei în statele UE. Economiile acestor ţări resimt un deficit de forţă de muncă pe care îl pot recupera doar permițând accesul imigranţilor. Un alt avantaj, oferit de pluralitatea de cetăţenii, în cazul nostru particular – cetăţenia Republicii Moldovei şi a României – este dreptul la educaţie, de care pot beneficia persoanele ce-şi pot face studiile în oricare dintre statele UE. Cetăţenii RM, care au dobândit cetăţenia română stau pe picior de egalitate cu cetăţenii ce deţin numai cetăţenia României în posibilitatea celor din urmă de a face studii în oricare stat UE. În acest mod, ei aduc un beneficiu statului nostru, căci studiile într-un stat european oferă însuşirea unor practici sociale care pot fi transpuse în realităţile sociale ale RM, contribuind astfel, indirect, la accelerarea procesului de aderare a RM la UE. Totodată, cetăţenii RM cu pluralitate de cetăţenii beneficiază de lărgirea substanţială a numărului de opţiuni pe care le au pentru continuarea studiilor.  Pluralitatea de cetăţenii mai comportă în sine un avantaj al integrării familiilor internaţionale. Astfel, în cazul în care unul dintre soţi deţine cetăţenia unui stat, pe când altul al unui alt stat, pot interveni probleme cu privire la deplasarea unuia dintre ei în statul unde a domiciliat anterior. Dacă aceste persoane nu ar deţine pluralitate de cetăţenii, pot apărea probleme cu privire la interacţiunea dintre soţi şi a posibilităţii de a beneficia de statutul lor de persoane căsătorite. Un alt avantaj al deţinerii cetăţeniei Republicii Moldova şi României este beneficierea de politica socială menită să protejeze cetăţenii UE. Un astfel de drept este reglementat la nivel comunitar prin mai multe regulamente, aplicabile şi în România a căror cetăţeni sunt o bună parte din deţinătorii pluralităţii de cetăţenii din Republica Moldova. Având în vedere că RM are restanţe grave la asigurarea pensiilor, ce ar asigura minimul existenţial, dar şi anumite indemnizaţii sociale, pluralitatea de cetăţenii vine ca un suport social real pentru cetăţenii RM. Dintr-o altă perspectivă, în baza faptului că o bună parte dintre cetăţenii noştri ce deţin concomitent şi cetăţenia română lucrează legal în Europa, ei contribuie prin impozite la fondurile sociale europene. Astfel, ca un rezultat logic, ei dobândesc şi dreptul de a beneficia de o pensie din partea statelor respective ale UE. Astfel, indivizii care posedă pluralitate de cetăţenii au avantaje economice vizibile de la alinierea prin cetăţenie la reglementările cu privire la mijloacele de asigurare socială.  Un alt avantaj, care reprezintă de fapt principalul motiv al dobândirii cetăţeniei române de către cetăţenii RM, este identitatea naţională a acestora. Suntem de părere că prin dobândirea cetăţeniei române se restabileşte echitatea istorică şi se atestă o reală poziţie a unei părţi din cetăţenii noştri faţă de evenimentele care ne-au desprins de statul român. Pluralitatea de cetăţenii, în cazul în care reprezintă deţinerea cetăţeniei României şi a Republicii Moldova, nu reprezintă o atingere adusă statalităţii RM, ci materializarea unei convingeri intime a unor cetăţeni din statul nostru despre originea lor română, de care ei, sau strămoşii lor, au fost privaţi forţat. Nu poate fi imputabil faptul că aceşti cetăţeni tind să dobândească cetăţenia pe care au avut-o ei sau buneii lor, pentru că aceasta doar denotă o recunoaştere a obârșiei pe care o au. Unul dintre cele mai mari avantaje ale pluralităţii de cetăţenii este că cetăţenia, reflectă dorinţa cetăţeanului de a se simţi parte de iure a statului pe care-l consideră Patrie, sau dacă e să fim mai exacţi Patriamumă. Or, România a fost unul dintre primele state care au recunoscut Republica Moldova pe plan internaţional. Avantajele expuse privind pluralitatea de cetăţenii nu se referă numai la cetăţenii Republicii Moldova ce deţin concomitent şi cetăţenia României. Mutatis-mutandis, avantajele enunţate au impact similar şi asupra cetăţenilor noştri de origine bulgară, rusă, ucraineană ş.a. ce şi-au dobândit sau vor dobândi cetăţeniile statelor lor de origine.