Articolul precedent |
Articolul urmator |
530 26 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-06-23 23:23 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
070:008(478) (3) |
Ziare. Presă. Jurnalism (573) |
Civilizație. Cultură. Progres (827) |
SM ISO690:2012 MELINTI, Veronica. Modalități de reflectare a fenomenului cultural autohton. In: Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești, Ed. 24, 15 februarie 2020, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Ediția 24, Vol.1, pp. 193-195. ISBN 978-9975-142-89-2. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești Ediția 24, Vol.1, 2020 |
||||||
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti" 24, Chișinău, Moldova, 15 februarie 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 070:008(478) | ||||||
Pag. 193-195 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Cultura este factorul care influențează dezvoltarea multiaspectuală a societății, deoarece prin intermediul ei, indivizilor le sunt cultivate valori și practici spirituale și morale, care le influențează într-o cheie pozitivă gândirea, comportamentul, atitudinea și obiceiurile.Totodată, pentru promovarea evenimentelor și actanților din domeniul cultural, avem nevoie de mass-media, care va reflecta fenomenele culturale autohtone, ținând cont de trăsăturile specifice ale acestui domeniu: limbajul literar-artistic, metaforele și elementele inedite care sunt orientate către un public care deja are un bagaj cultural, dar și către un public mai puțin interesat de fenomenele culturale, dar care ar putea fi influențat pozitiv de aceste informații în cazul în care presa va îndeplini nu doar funcția de informare, dar și de culturalizare a publicului său. Astfel, ,,art jurnalismul poate fi definit drept produsul rezultat din convergența fenomenului mediatic cu cel cultural, care reflectă, analizează și interpretează realitatea din domeniul culturii și transmite maselor valori, practici și experiențe culturale” [1, p.45].Jurnaliștii care scriu despre domeniul cultural astfel, au o mai mare libertate atunci când vorbim despre analiza și interpretarea informațiilor. De această părere este și cercetătoarea Elena Abrudan care afirmă că ,,presa culturală stă sub semnul opiniei şi al argumentării, nu este legată obligatoriu de actualitate, presupune o libertate jurnalistică sporită, o scriitură mai amplă şi mai expresivă. Concizia şi claritatea cedează teren în favoarea nuanţării şi eleganţei în exprimare” [2].Astfel, ținând cont de aceste particularități ale art jurnalismului, nu putem să nu menționăm ,,obiectivele pe care le are art jurnalismul în raport cu publicul:- promovarea modelelor culturale şi celor de conduită umană;- transmiterea moştenirii culturale naţionale şi universale;- analiza proceselor și fenomenelor culturale naționale și internaționale;- promovarea principiilor etice şi estetice” [1, p.65].Totodată, diferența dintre materialele din alte domenii și cele din domeniul cultural este conturată și de faptul că „materialele de art jurnalism întrunesc un șir de particularități:- sunt redate în cuvinte și imagini în presa tipărită; în cuvinte și sunete în presa radiofonică; în cuvinte, sunete și imagini la televiziune și în presa online;- reprezintă sinteze ale originalului sau anumite fragmente ale acestuia (exemplu: recenzia unui film sau a unei cărți);- solicită implicarea în producerea lor a unor specialiști din diferite domenii” [1, p.47-48].Fenomenele culturale autohtone sunt reflectate în următoarele genuri ale presei: știrea, reportajul și interviul cu elemente culturale, dar și nota culturală, analiza și critica literară, nota culturală etc. care reprezintă genuri hibrid ce se află la mijloc între genurile de informare și cele de opinie. În același timp, pentru a adapta materialele la formatul online și a atrage atenția publicului, jurnaliștii adesea recurg la senzație și se orientează mai mult spre cultura de masă, și nu spre un public elevat care are un bagaj cultural vast. Astfel, observăm că ,,presa culturală on-line poate fi concepută în două direcții:a) culturalizare, educare;b) aculturația, cultura de masă, senzaționalism” [3, p.255].În luna ianuarie curent, în cadrul portalului moldova9.com au fost reflectate mai frecvent materialele despre muzică (15) și literatură (11), iar pe portalul diez.md teatrul (12) și literatura (11), în ambele cazuri fiind urmate după numărul de materiale de expozițiile de pictură și fotografie. Numărul total de materiale pentru această lună fiind de 50 de materiale ce reflectă evenimentele din domeniul cultural.Totodată, ramura culturii abordată în materialele din presa online este selectată individual de către instituția de presă în funcție de politica editorială, interesele publicului țintă și parteneriatele media, fiind reflectate preponderent subiectele actuale, mai puțin problemele și personalitățile din domeniul culturii.Din aceste date, înțelegem că portalurile se orientează mai mult spre publicul tânăr, mai puțin interesat de tradiții, obiceiuri și evenimentele din cadrul instituțiilor de învățământ.În concluzie, reamintim că conceptul de art jurnalism este nu altceva decât combinația dintre „artă” sau „cultură” și jurnalism, în care cultura are scopul de a concepe anumite idei, stiluri, opinii și experiențe culturale, iar jurnalismul urmărește scopul de a promova actanții/evenimentele din domeniul cultural.Astfel, art jurnalismul din presa online trebuie să se orienteze spre culturalizarea maselor, nu spre senzaționalism și promovarea nonvalorilor pentru a-și îndeplini principala funcție: de a educa și/sau de a culturaliza publicul. |
||||||
|