Cultura este factorul care influențează dezvoltarea multiaspectuală a societății, deoarece prin intermediul ei, indivizilor le sunt cultivate va­lo­ri și practici spirituale și morale, care le influențează într-o cheie po­zitivă gândirea, comportamentul, atitudinea și obiceiurile.Totodată, pentru promovarea evenimentelor și actanților din do­me­niul cultural, avem nevoie de mass-media, care va reflecta fenomenele cul­turale autohtone, ținând cont de trăsăturile specifice ale acestui do­me­niu: limbajul literar-artistic, metaforele și elementele inedite care sunt orientate către un public care deja are un bagaj cultural, dar și către un public mai puțin interesat de fenomenele culturale, dar care ar putea fi influențat pozitiv de aceste informații în cazul în care presa va îndeplini nu doar funcția de informare, dar și de culturalizare a publicului său. Astfel, ,,art jurnalismul poate fi definit drept produsul re­zultat din convergența fenomenului mediatic cu cel cultural, care reflectă, analizează și interpretează realitatea din domeniul culturii și transmite maselor valori, practici și experiențe culturale” [1, p.45].Jurnaliștii care scriu despre domeniul cultural astfel, au o mai mare li­bertate atunci când vorbim despre analiza și interpretarea in­for­ma­ți­i­lor. De această părere este și cercetătoarea Elena Abrudan ca­re afirmă că ,,presa culturală stă sub semnul opiniei şi al argumentării, nu este le­gată obligatoriu de actualitate, presupune o libertate jur­na­lis­tică spo­ri­tă, o scriitură mai amplă şi mai expresivă. Concizia şi claritatea ce­dea­ză teren în favoarea nuanţării şi eleganţei în exprimare” [2].Astfel, ținând cont de aceste particularități ale art jurnalismului, nu pu­tem să nu menționăm ,,obiectivele pe care le are art jurnalismul în raport cu publicul:- promovarea modelelor culturale şi celor de conduită umană;- transmiterea moştenirii culturale naţionale şi universale;- analiza proceselor și fenomenelor culturale naționale și inter­na­țio­nale;- promovarea principiilor etice şi estetice” [1, p.65].Totodată, diferența dintre materialele din alte domenii și cele din do­meniul cultural este conturată și de faptul că „materialele de art jurnalism întrunesc un șir de particularități:- sunt redate în cuvinte și imagini în presa tipărită; în cuvinte și su­ne­te în presa radiofonică; în cuvinte, sunete și imagini la televiziune și în presa online;- reprezintă sinteze ale originalului sau anumite fragmente ale aces­tu­ia (exemplu: recenzia unui film sau a unei cărți);- solicită implicarea în producerea lor a unor specialiști din diferite do­menii” [1, p.47-48].Fenomenele culturale autohtone sunt reflectate în următoarele ge­nu­ri ale presei: știrea, reportajul și interviul cu elemente culturale, dar și no­ta culturală, analiza și critica literară, nota culturală etc. care re­pre­zintă genuri hibrid ce se află la mijloc între genurile de informare și cele de opinie. În același timp, pentru a adapta materialele la formatul online și a atrage atenția publicului, jurnaliștii adesea recurg la senzație și se orien­tează mai mult spre cultura de masă, și nu spre un public elevat ca­re are un bagaj cultural vast. Astfel, observăm că ,,presa culturală on-li­ne poate fi concepută în două direcții:a) culturalizare, educare;b) aculturația, cultura de masă, senzaționalism” [3, p.255].În luna ianuarie curent, în cadrul portalului moldova9.com au fost re­flectate mai frecvent materialele despre muzică (15) și literatură (11), iar pe portalul diez.md teatrul (12) și literatura (11), în ambele cazuri fi­ind urmate după numărul de materiale de expozițiile de pic­tură și fo­to­grafie. Numărul total de materiale pentru această lună fiind de 50 de materiale ce reflectă evenimentele din domeniul cul­tu­ral.Totodată, ramura culturii abordată în materialele din presa online es­te selectată individual de către instituția de presă în funcție de politica edi­torială, interesele publicului țintă și parteneriatele media, fiind re­fle­c­tate preponderent subiectele actuale, mai puțin problemele și per­so­na­li­tățile din domeniul culturii.Din aceste date, înțelegem că portalurile se orientează mai mult spre pu­blicul tânăr, mai puțin interesat de tradiții, obiceiuri și evenimentele din cadrul instituțiilor de învățământ.În concluzie, reamintim că conceptul de art jurnalism este nu alt­ce­va decât combinația dintre „artă” sau „cultură” și jurnalism, în care cul­­tura are scopul de a concepe anumite idei, stiluri, opinii și experiențe cul­­turale, iar jurnalismul urmărește scopul de a promova ac­tan­ții­/­ev­eni­men­tele din domeniul cultural.Astfel, art jurnalismul din presa online trebuie să se orienteze spre cul­turalizarea maselor, nu spre senzaționalism și promovarea nonva­lo­ri­lor pentru a-și îndeplini principala funcție: de a educa și/sau de a cul­tu­raliza publicul.